Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

 

   

Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri”, Buzăul  rămâne, în arhive și în ami­n­tirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
    OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook  „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

(sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mij­loc de anii ‘40 cu soldați na­ziști și Piața Daciei ve­che)   • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Voda și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la siste­matizarea din anii ‘80)

 

   „Imaginea de mai sus este una obișnuită pentru acei ani (anii ‘60) și nu numai: stradă nepavată, ce se înnoroia după ploi, cu case sărăcăcioase, în­călzite cu lemne și cărbuni, garduri din lemn, anexe gos­podărești. Imaginea justifică de­molarea construcțiilor din zonă și ridicarea blocurilor de locuințe existente astăzi.

   Numele străzii este dat de cel al unui fost revoluționar de la 1848 și militant fervent pentru Unire (deputat în Divanul ad-hoc al Munteniei). Costache Cio­chi­nescu (1821-14 decembrie 1891), fost inginer hotarnic, avo­cat al Statului, magistrat și preșe­dinte al Tribunalului Buzău (1859-1861), membru în Consiliul Comunal, președinte al Comitetului Permanent, membru în conducerea Organizației locale a PNL, unul din cei care au contribuit, cu peste 700 volume, la constituirea fondului de carte al Bibliotecii Gimnaziului Tudor Vladimirescu (actual Colegiul Național B.P.Hasdeu), înființată în anul 1873. Ca punct de reper, în perioada comunistă în zonă a funcționat brutăria Cuptorul de Aur“, declară istoricul Valeriu Nicolescu.