Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul  rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzăul vechi”, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘70 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)

   „Vedere parțială, din anul 1933, către biserica Sf. Îngeri, a străzilor Târgului și Unirii (Regele Carol a II-lea), cu însemnarea vedere ce urlă (?!). Se observă: clădirea cu trei niveluri și mansardă a Hotelului Coroana (intrarea pe colț) în porțiunea unde este astăzi, la parter, un restaurant; un alt spațiu de la parter era ocupat de o frizerie; alături, imobilul construit după cutremurul din 9/10 noiembrie 1940, cu un magazin alimentar la parter și locuințe la etajele I-III; în continuare alte imobile, cu prăvălii la parter și locuințe la etaj, construcții specifice datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Intersecția este formată de străzile Doamna Neaga, spre stânga, și Colonel Voicescu, spre dreapta, pe lângă Palatul de Justiție (1909-1912). Pe strada Unirii sunt tot clădiri cu un etaj, cu un gang la circa 10 m. de intersecție, imobilul ocupat de Ion Călinescu, cu librărie și tipografie, preluată în 1948 de noile autorități, aici tipărindu-se edițiile I (1950-1964) și II (din 1968) ale publicației Viața Buzăului, mutată apoi în noul spațiu de pe strada Chiristigii. Se poate observa traseul aproape complet al străzii Unirii, până la bariera Ploiești; pe partea stângă, locuințe și prăvălii (inclusiv celebra la acea vreme, Cofetăria Boroș); se observă încă clopotnița bisericii, demolată în 1934-1935, pentru lărgirea străzii și amenajarea parcului, în locul pieții de zarzavaturi mutată în actualul perimetru, construită în 1935-1936. De la colțul străzii Sf. Îngeri (actualmente Constantin Godeanu, erou utecist al războiului împotriva Germaniei, căzut eroic în luptele din Cehoslovacia – Munții Tatra) se înșiruie imobile de locuințe, cele mai multe numai cu parter, inclusiv clădirea unde a funcționat ­Bi­blioteca Raională, mutată, în primăvara anului 1984, în sediul actual al Palatului Copiilor și din ­se­p­tembrie, în actualul sediu, se ­di­stinge în stânga, în plan îndepărtat (construită în 1914 de către arhitecul Cerckez, ca sediu pentru Administrația Financiară, ocupat apoi de Sfatul Popular al orașului Buzău, Miliția Județeană și parțial de birouri ale AVICOLA)”, spune istoricul Valeriu Nicolescu.