Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

de
   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul  rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzăul vechi”, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
   (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘70 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)

   „În partea stângă se vede Ma­gazinul București, la intersecția străzilor Cuza Vodă și 7 Noiembrie (azi Sava Gotul), către dreapta, strada parcurgând Piața Dacia și, prin strada Bistriței, se ajungea la gară. În fundal, imobilul proprietatea unei cunoscute familii de comercianți – Burețea.

   Cu mici retușuri, care țin de o reabilitare, de multe ori fără a ține seama de regulile stricte impuse de legile ce reglementează restaurarea monumentelor istorice și de arhitectură – strada fiind declarată, Rezervație de arhitectură, tra­ma stradală este neschimbată sub aspectul dimensiunilor, fiind recent reabilitată cu fonduri europene, iar mare parte dintre clădiri își păstrează forma și elementele decorative, inclusiv balcoanele din fier forjat specifice celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

   La acea vreme, aici puteau circula camioane, ce aprovizionau magazinele, un turism Pobeda (în limba rusă înseamnă „victorie”), căruțe etc., după cum se poate observa din instantaneul surprins de aparatul fotografic. Cunoscuta „coadă” din fața magazinului, poate semnifica că aici se aștepta pentru a primi, pe cartelă (sau „pe puncte”), stofă, obiecte de îmbrăcăminte, dar strict cât era stabilit prin normativele vremii (exemplu un costum pe an). Rândul trecea de actuala stradă Bistriței, către capătul străzii Grivița”, spune istoricul Valeriu Nicolescu.