OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
(sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).
„Imaginea redă o instalație cu căluți, mașinuțe și altele, destul de simplă, acționată electric, aparținând comerciantului Costică Burețea (cca. 1930-1940), montată în spațiul de lângă actualul Obelisc «Buzău 1600».
Pădurea Crâng își are originea în Codrii Vlăsiei. În hrisovul din 8 septembrie 1525, domnitorul Radu de la Afumați face referire la braniștea domnească (Crângul), iar la 14 februarie 1569, se întărea Episcopiei dreptul de proprietate asupra braniștei, zisă Crângul Târgului. Din 1828, Crângul începe să fie folosit de orășeni ca loc de promenadă, iar prin Ofisul domnitorului Barbu Știrbei, confirmat prin ordinul Ministerului din Lăuntru nr. 3745/1850, s-a încuviințat darea Crângului pe seama orașului și s-a înființat o grădină pentru petrecerea publicului, cu cheltuiala din fondurile municipalității”, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.
În 1850, o parte din pădure a fost cedată de către Episcopie administrației orașului, pentru amenajarea acolo a unei grădini publice, ceea ce s-a și făcut în timpul domniei lui Barbu Știrbei. În 1863, Legea secularizării averilor mănăstirești propusă de Alexandru Ioan Cuza a fost apoi adoptată de Parlamentul României. Astfel, pădurea Crâng, posesiune a Episcopiei, a fost naționalizată și trecută în administrația guvernului central, orașul păstrând în administrare porțiunea din pădure unde era amenajată grădina publică. Ulterior, însă, primul ministru Ion C. Brătianu a acceptat cererile consiliului local al Buzăului de a primi în proprietate întreaga pădure. „Bine, vă dau, dar v-o dau ca o podoabă a orașului și vă conjur să o păstrați, să o utilizați în acest scop și să fiți vrednici de sacrificiul ce face statul în folosul comunei”, a declarat, la acea vreme, primul ministru Ion C. Brătianu.