Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive şi în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   „Imagine cu Hala de Consum «Mercur>, fondată în 1915,  mai  târziu extinsă şi reamenajată, fiind cunoscută ca Piaţa Săracă, actualmente spaţii comerciale în zona Autogării.

   Hala MERCUR s-a construit, conform contractului din 14 mai, cu termen de predare 31 august (valoare de deviz – 19.340 lei), Hala de carne şi peşte «Mercur> (Piaţa Săracă) – 197,50 m.p. şi 1873 m.p. teren, cu două pavilioane, pe un teren cumpărat de la Lucreţia Trandabur, la 8 mai 1900 (primar Emil Teodoru). Lucrările au fost executate de către antreprenorii Niculescu Cristache şi Dumitru Grigorescu. Era situată între străzile Mercur (Tenor Leonard) şi Minculeasa (Salvării), urmând să fie folosită pentru vânzarea de carne, peşte, fructe, zarzavat, pâine etc. Recepţia s-a făcut la 30 noiembrie 1915. Pavarea s-a executat de antreprenorul Dumitru Mihăilescu pentru 5.300 lei, lucrare predată la 10 octombrie.

   Din cuprinsul poliţei de ­asi­gurare întocmită în anul 1940, aflăm că Hala de carne şi peşte era între străzile Mercur (Tenor Leonard), Minculeasa (Scânteii) şi Iancu Demetriade (Repu­blicii). Existau trei ochiuri de prăvălie, trei pivniţe şi terasă în faţa ­pavil­i­onului (180 m.p.), totul evaluat la suma de 321.000 lei”, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.