Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

de
   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive și în amin­tirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Stra­da Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în cola­bo­rare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
   (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Da­niel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   „Clădirea Bibliotecii «Alexan­­dru Sahia» a existat pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 14, prin fața imobilului fiind o fun­dă­tură ce avea, pe trotuarul stră­duței care cotea către ultimul imobil (ce avea spatele către strada Col. Voicescu, pe celă­lalt trotuar fiind imobilul Pa­latului de Justiție), un piedestal din beton pe care era o placă ce amintea că în imobilul în fața căruia a fost amplasată a locuit pictorul   Gheor­ghe Tattarescu. Clădirea era în perimetrul unde acum este blocul ce are la parter și Societatea Proiect S.A.

   În 1949, inventarierea fondului de carte al Bibliotecii «Alexandru Sahia» constata că se compunea din 1.425 volume, din care 379 ideologice, 915 științifice, 49 poezie și 82 dramaturgie. Din 1950 a devenit  Biblioteca regională (între 1950-1952 a existat și regiunea Buzău), apoi Biblioteca raio­nală, raportând 2.400 cititori și 32.000 cărți citite.

   A funcționat apoi, din 1952 și până în 1984, într-o clădire de pe strada Unirii nr. 170, (din 1968 ca Biblioteca Muni­cipală), mutată apoi în imobilul unde funcționează Clubul Co­piilor (câteva luni în anul 1984), iar după aceea în imobilul actual (20 septembrie 1984, des­chisă pentru public în decembrie) ca Biblioteca Județeană, din 27 septembrie 1991 pri­mind numele lui Vasile Voicu­lescu. În 1997, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naștere, Aula centrală a primit numele căr­tu­rarului Basil Iorgulescu“, pre­cizează istoricul Valeriu Nicolescu.