Promisiunile electorale sunt suspendate, acordul „criminal” cu Fondul Monetar Internaţional este necesar şi va continua, soluţiile de stimulare a economiei nu există iar investiţiile vor fi diminuate
Bugetul cetăţeanului, prezentat, joi, de premierul Victor Ponta, ascunde, în spatele unei avalanşe ameţitoare de cifre, câteva adevăruri greu de digerat dacă ar fi fost rostite cu claritate: promisiunile electorale sunt suspendate, acordul „criminal” cu Fondul Monetar Internaţional este necesar şi va continua, soluţiile de stimulare a economiei nu există iar investiţiile vor fi diminuate.
În şmecheria sa proverbială, Victor Ponta ştie că cifrele dau greutate unui discurs, impresionează, dau senzaţia de competenţă şi seriozitate, la fel cum este conştient că discursul despre greaua moştenire nu mai este de actualitate, iar reutilizarea lui intensă este cu atât mai riscantă cu cât cea mai recentă moştenire este chiar moştenirea propriului său guvern, cel de până în alegerile generale.
Dincolo de avalanşa de cifre, menite să bage în ceaţă pe oricine, stau câteva mesaje politice, un fel de dat cu tifla celor care au votat, pe 9 decembrie, Uniunea Social Liberală. Practic, premierul a confirmat îngheţarea salariilor bugetarilor, lăudându-se însă cu reîntregirea acestora după măsurile de austeritate din 2010. Numai că reîntregirea este strict nominală, pentru că, în termeni reali, din cauza inflaţiei cumulate din ultimii doi ani, cam 8 procente, şi a prăbuşirii cursului de schimb după criza politică gravă din vara anului trecut, puterea de cumpărare a bugetarilor rămâne cu mult sub ceea ce era în 2008. Este clar ca lumina zilei că economia nu permite o majorare a salariilor bugetarilor, dar ne amintim cu toţii de promisiunile făcute de USL în cele trei campanii ale anului trecut, când actuala putere susţinea că imediat ce va căpăta cu adevărat puterea – şi o putere mai mare decât acum e greu de imaginat – românii vor simţi efectele benefice.
O altă promisiune de bază a Uniunii Social Liberale a fost reducerea fiscalităţii, taxa pe valoarea adăugată urmând să revină la 19 la sută, TVA pentru produsele agricole urma să ajungă la 9 procente, impozitul pe venit urma să devină regresiv, cu 16 la sută cotă maximă de impozitare, contribuţia pentru asigurările sociale urma să fie redusă, iar firmele care angajează tineri urmau să primească deduceri fiscale consistente. Este adevărat, promisiunile privind creşterea salariilor şi reducerea fiscalităţii nu aveau termen şi urmau să fie îndeplinite în patru ani de guvernare, deci, nu-i aşa?, este timp. Nu este!
Care sunt investiţiile utile? Nu cumva cele ale apropiaţilor USL?
Este nerealist să-ţi imaginezi că, fără o reducere treptată, atingerea ţintelor este imposibilă, pentru că este imposibil ca Guvernul să-şi permită o scădere bruscă şi drastică a veniturilor bugetare, concomitent cu creşterea la fel de substanţială a cheltuielilor cu salariile. Dacă ar fi fost să se ţină de cuvânt, USL ar fi trebuit să facă primele diminuări ale fiscalităţii şi majorări salariale încă de anul acesta. Deocamdată însă, nu vedem decât o majorare a taxelor şi impozitelor locale, pe care cu greu Guvernul a acceptat să o lase la latitudinea primarilor, dar numai pentru anul acesta. Din anul 2014, această majorare va deveni obligatorie. Uniunea Social Liberală se poate ţine de cuvânt doar dacă reuşeşte o performanţă economică remarcabilă din 2014 încolo, cu o creştere substanţială, sau reuşeşte o colectare remarcabilă la bugetul de stat. Ca să aibă această creştere, Guvernul trebuie să stimuleze economia. Subiectul a lipsit, însă, cu desăvârşire din discursul premierului, aşa cum a lipsit orice referire la felul în care va stimula crearea de locuri de muncă, importantă sursă de bani la buget şi de stimulare a consumului.
Victor Ponta a menţionat, la fel ca toate guvernele de până acum, intenţia de a îmbunătăţi colectarea veniturilor bugetare prin limitarea evaziunii. Simplul fapt că structurile de control din Ministerul Finanţelor se vor reuni într-o singură structură, un „braţ armat al statului” în luptă cu evazioniştii, nu spune mare lucru.
Premierul a anunţat că va tăia investiţiile nenecesare, ba chiar păguboase pentru a concentra banii în direcţia celor utile. Numai că modul în care se va face această selecţie lasă loc de interpretări. Aşa că ne-am putea trezi că investiţiile baronilor şi clienţilor Uniunii Social Liberale sunt de maximă utilitate toate şi doar cele ale adversarilor sunt toxice pentru economie. Însă, doar această ordine între investiţii, chiar corectă să fie, nu stimulează creşterea economică. Pentru o creştere autentică este necesară o creştere a sumelor necesare investiţiilor necesare şi utile. Suma însă va scădea, după cum a anunţat însuşi premierul.
Casetă: În sfârşit, premierul pare să fi înţeles că acordul cu Fondul Monetar Internaţional nu mai este „o crimă împotrivă poporului roman”, după cum îl cataloga însuşi Victor Ponta atunci când l-a încheiat Guvernul Boc, ci o garanţie în faţa investitorilor străini şi un certificat de bonitate care permite împrumuturi cu dobânzi mai mici de pe piaţa de capital. Deci Emil Boc n-a făcut doar lucruri rele, iar printre cele bune s-au numărat şi unele mult hulite de USL pe vremea când era în Opoziţie. Una peste alta, „Starea naţiunii” a fost un moment al adevărului, previzibil pentru cine nu mai crede doar în miniciuni electorale, dovadă că soluţiile miraculoase din campanie nu există, că linia Guvernului Boc a fost corectă în principiu, că în 2013 în cel mai bun caz vom supravieţui, dar nu avem motive să sperăm într-o creştere.
Citeşte aici: Bugetul cetăţeanului