Bugetele spitalelor, decimate

Doctorul Nicolescu de la Județean nu mai face față datoriilor, la Râmnic s-au pierdut 17% din servicii, Popescu de la Săpoca face scandal, iar doctorița Istrate de la Nehoiu plânge, la propriu, cu un buget diminuat cu 21%

Valea plângerii se adâncește, la propriu și la figurat, în spitalele buzoiene. Acestea  se confruntă cu o tot mai acută lipsă a banilor și, în consecință, cu lipsa medicamentelor și materialelor sanitare. De anul acesta, bugetul le-a fost decimat semnificativ în urma criteriilor de clasificare, astfel că  în ultimele două luni nu vor fi bani nici pentru  salariile personalului medical, ce să mai vorbim de utilități, medicamente sau facturi achitate către furnizori. Situația pare să fie generalizată, potrivit bugetelor stabilite și publicate de Ministerul Sănătății, așa că nu degeaba a demisionat ministrul Cseke Attila, supărat pe zeciuiala la care a fost supus sistemul de sănătate pentru care a cerut 4 miliarde de lei și a primit doar vreu 300 de milioane, deși arieratele unităților sanitare sunt chiar mai mari decât suma cerută.

 

Fiecare leu, tras cu forcepsul

Spitalele buzoiene au semnat, după lungi negocieri, contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru serviciile medicale ce se vor acorda și, respectiv, se vor deconta anul acesta, deși bugetul a fost conceput pentru ultimele șapte luni ale anului, adică începând  de la 1 iunie, când au intrat în vigoare noile norme de aplicare a Contractului-cadru.

Cu chiu, cu vai, unitățile sanitare au acceptat bugetele făcute la centru, purtând negocieri încinse pentru fiecare leu în plus, dar tot nu s-au obținut decât 93.915 milioane de lei pentru întreg județul, adică aproape jumătate comparativ cu bugetul anului trecut, care s-a ridicat la 153.735, 65 milioane de lei, așa cum se vede din listele de bugete publicate de Ministerul Sănătății.

Cel mai vehement, iar în urma scandalurilor pe care le-a avut cu decidenții a și obținut ceva în plus, s-a arătat managerul Spitalului Săpoca, Dumitru Popescu, care spune că nu se lasă până nu primește în plus 16 miliarde de lei vechi pe lună, care înseamnă salariile angajaților.

 

Spitalul Rm. Sărat, lovit în plin

Cea mai mare pierdere a suferit-o Spitalul Municipal Rm Sărat, care, după clasificarea în categoria a IV-a, a pierdut aproape o treime din buget.

Potrivit datelor publicate de MS, pentru spitalul râmnicean a fost aprobat un buget total de 43.355,69 milioane de lei (față de 21.598 de milioane în 2010), din care 12.045,19 milioane obținuți prin contractarea serviciilor medicale cu CJAS, 890 de milioane venituri proprii din servicii medicale ambulatorii sau alte servicii și accize, iar de la bugetul de stat, 101 milioane de lei, în timp ce de la bugetul local are promisiune zero.

Speranța obținerii unor fonduri suplimentare stă în ambulatoriul unității medicale care, potrivit managerului Adrian Danielescu, a fost modernizat printr-un proiect european de peste un milion de euro, derulat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, prin care laboratorul de analize și cel de imagistică au fost ultramodernizate, aceasta fiind cea mai amplă investiție din ultimii 26 de ani.

 

Județeanul a câștigat ceva, dar este plin de datorii

Spitalul Județean de Urgență are cel mai mare buget, fiind și singurul clasificat la categoria a III-a, dar este înglodat în datorii de peste 100 de miliarde de lei vechi. Potrivit tabelului publicat de MS, cea mai mare unitate sanitară cu paturi din județ are pentru anul în curs un buget de 36.062,15 milioane de lei (față de 84.016 milioane de lei anul trecut), din care în contract cu CJAS 22.525 de milioane de lei, de la bugetul de stat 8.208,65 milioane de lei, venituri proprii de 2.477 milioane de lei, iar de la bugetul local 900 milioane de lei, la care se mai adaugă subvenții și alte venituri de peste 2.000 de milioane de lei.

Cu toate acestea, potrivit președintei CJAS, Laura Cîrcei, „SJU a contractat servicii cu 21 la sută mai mult pentru cele șapte luni rămase până la sfârșitul anului. A câștigat în plus în urma clasificării. Problema rămâne, însă, cu arieratele”, pe care managerul unității medicale, dr. Dorel Nicolescu, spune că nu vede cum le-ar putea achita fără o rectificare bugetară corespunzătoare.

 

La Nehoiu, Valea plângerii

Dr. Cornelia Istrate, managerul Spitalului Orășenesc Nehoiu plânge, la propriu, când se gândește că a semnat contractul cu CJAS „pe un buget care nu ajunge nici pentru salarii, decât până în octombrie. În plus, nu știu ce să fac cu asistenții pe care i-am preluat de la Pătârlagele, pentru că Ministerul nu a dat bani pentru salariile lor, iar de la ceilalți nu mai am de unde să iau, pentru că și așa le-am diminuat norma la jumătate, multora dintre ei”, susține dr. Istrate, gândindu-se cu teamă că ar putea veni o nouă restructurare, prin care Nehoiu ar putea rămâne fără spital, deși în ultimii ani s-a investit aici considerabil, inclusiv cu fonduri de la belgienii din Flandra Orientală.

Nu același lucru poate spune managerul spitalului Smeeni, Marilena Gârban, și cel al Spitalului privat Sf. Sava, care au rămas cu aceiași bani ca anul trecut, deși au fost clasificate în categoria a V-a.

 

Nu-i Dracul așa de negru?

Conducerea CJAS spune însă că situația este grea, dar nu atât de disperată pe cât o zugrăvesc managerii unităților sanitare.

„ Avem prevăzut un buget de 93.915 milioane de lei pentru servicii medicale spitalicești, din care se scad 6 procente reprezentând investigațiile paraclinice de la SJU, Râmnicu Sărat și Spitalul Sf. Sava.

Pentru primele cinci luni ale acestui an au fost 41.452 milioane de lei, care s-au și consumat. Cu conducerile spitalelor s-au negociat servicii de 54.000 de milioane de lei, pentru ultimele șapte luni, dar de la CNAS s-au aprobat doar 46.200 de milioane de lei, astfel că bugetul Casei acoperă 86,6 la sută din sumele calculate pentru fiecare unitate sanitară. Spitalul Județean chiar a câștigat 21 de procente, pentru indicele de complexitate, dar Rm. Sărat a pierdut 17 la sută, Nehoiu a rămas fără 21 la sută, iar la Săpoca, 4 procente”, susține președinta CJAS, Laura Cîrcei, menționând că este convinsă că va exista o rectificare bugetară pozitivă care va rezolva situația spitalelor.