Brevet științific internațional pentru roșiile de Buzău

• „Prezența  la Congresul din Turcia s-a făcut pe banii noștri, statul român nu ne-a ajutat cu nimic”, spune cercetătorul Costel Vânătoru

Siguranța națională trece  prin farfuria fiecăruia, iar numărul mare de îmbol­năviri datorate alimentației nesă­nătoase ar trebui să fie un semnal de alarmă. Înființarea unei bănci na­ționale de gene la Buzău dădea speranță, pentru că era practic semnalul unui nou început. Din păcate, această inițiativă a fost uitată, voit sau nu, într-un sertar al Ministerului Agriculturii, iar cercetarea ră­mâne în continuare o simplă cenușăreasă. Tot ce s-a făcut până în prezent a însemnat eforturi personale ale unor oameni pasionați de știință, dar și dornici de a valorifica soiurile românești și pentru a le obține recunoașterea internațională.

La „olimpiada științei mon­diale” în domeniul agriculturii din Turcia cerce­tătorii buzoieni au fost premiați pentru rezultatele obținute pe soiurile autohtone de roșii. Acum cercetarea buzoiană se pre­gă­tește pentru următorul Congres care va avea loc peste doi ani în Franța, la Paris. Până în prezent, reprezentarea Ro­mâniei s-a făcut doar prin eforturile personale ale oamenilor de știință.

În ultimii ani, cerce­tătorii Stațiunii Legumicole Buzău, dintre care mulți din noua generație, au fost prezenți cu comunicări științifice la congrese internaționale de top, precum cele din Portugalia, (2010), Australia (2014) și  la Congresul mondial de horticultură din Turcia, lucrările lor fiind apreciate. La ultimul Congres care a avut loc în Turcia, roșiile de Buzău au primit aprecierea juriului și au fost premiate.

„Din patru în patru ani are loc un congres mondial de știință unde participă toate țările lumii. Noi am participat în Turcia cu trei lucrări ,printre care una care viza studiul unui sortiment de tomate pe care l-am obținut la stațiune cu colegii mei; eu sunt autorul soiu­rilor. Au fost sute de țări participante și mii de lucrări din toată lumea. Finalul a fost frumos pentru că lucrarea noastră cu tomatele a primit un premiu la sec­țiunea de genetică și ameliorare, ceea ce ne-a bucurat pentru că a fost singura lucrare românească premiată la un congres mondial de știință”, spune cercetătorul Costel Vână­toru.

Cercetarea pentru aces­te soiuri de roșii a început la Stațiunea Legumicolă din 1996 și ea continuă și în prezent.  „Au fost obținute cinci soiuri din grupa aceasta pe care le-am prezentat acolo; au fost niște tomate cu creștere determinată și au fost omologate și brevetate. Noi am prezentat acolo rezultatele finale  obținute, adică cele cinci soiuri omologate și brevetate și caracteristicile lor și perfor­manțele de producție și caracterizarea biochi­mică a fructelor: conținutul în licopeni, caro­teni, substanțe minerale, vitamine,  tot ceea ce găsim în fructul de tomate”, a explicat cerce­tătorul buzoian.

 La „olimpiadă” pe banii proprii

„Prezența la acest congres s-a făcut pe banii noștri statul român nu ne-a ajutat cu nimic. Transportul l-am plătit personal pentru toată echi­pa”, spune cercetătorul buzoian care explică faptul că fie și numai prezența la un așa nivel putea fi considerată onorantă și cu atât mai mult faptul că au obținut și un premiu.

„Am ajuns la o < olim­piadă a  științei mondiale>. Se organizează din patru în patru ani și toate institutele, universitățile, centrele de cercetare din lume se pregătesc să vină aici cu tot ceea ce au ca rezultat de vârf ca să înmatriculeze și să arate lumii că ei au obținut și au rezultate de excepție. Nu ne gândeam la partea finală că o să fim contactați de boardul congresului să fim nominalizați la un premiu. Văzând ce se întâmplă acolo cercetările mondiale foarte puternice, țări care alocă foarte mulți bani în cer­ce­tare, precum Japonia. Cer­cetătorii din Țara Soarelui Răsare au prezentat rezultate extraordinare pe zona geneticii; ei foloseau biofotoni în ameliorare; este vorba despre tehnici de vârf care se folosesc pentru organisme modificate genetic. Așa că nu ne  așteptam ca acea comisie de evaluare să ne nominalizeze la  premiul acesta. Un premiu de încurajare pentru noi. Spe­răm ca peste  doi ani, când Congresul se va ține la Paris, în Franța, să putem  să participăm din nou cu alte lucrări și să  facem o figură frumoasă pentru România”,  mai spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Care este valoarea  acestor „roșii de Buzău”

Când s-a pornit cerce­tarea soiurilor de roșii s-a dorit valorificarea patrimoniului genetic autohton.

„Ne-am dorit să valo­rificăm patrimoniul genetic autohton, iar în creațiile  acestea am ținut cont de gustul și aroma tomatelor românești, care e total deosebit față de ceea ce găsim în afară, ceea ce importăm; toată lumea recunoaște că tomata noastră tradițională are ceva special, pentru că condițiile de climă ale României sunt speciale, sunt potrivite pentru a produce tomate cu gust și aromă dacă sunt folosite soiuri valoroase tradiționale. Și atunci în obținerea acestor creații am ținut cont și am valorificat genetica românească. Asta a surprins foarte mult, pentru că compoziția chi­mică a arătat un raport echilibrat între zahăr și aciditate, practic cele care au gust și aromă specifice; și în  cercetările noastre am că­utat să obținem soiuri strict specializate.

La noi, în România, tomatele care erau cultivate erau considerate ca niște tomate bune la de toate: pentru a putea fi consumate în stare proaspătă și pentru industrializare și pentru ketchup și pentru suc și  pentru bulion și pentru murat. Am încercat să obținem soiuri cu destinație clară de utilizare. Soiuri pentru industrie, care să fie pentru bulion, trebuie  să aibă o anumită compoziție chimică, trebuie să aibă aciditate scăzută și  substanță uscată ridicată, adică la procesare să aibă randament mare să nu consumi timp și energie multă pentru a scoate apa din ele, și să fie păstoase, să nu fie acide, pentru că atunci bombează borcanele la păstrare. Tomatele pentru consum în stare proaspătă, dimpotrivă, trebuie să fie ușor zemoase, dar cu gust, adică să fie dulci și ușor acrișoare, nu ca cele de câmp, de industrie, fade; aici trebuie să avem un raport echilibrat între zahăr și aciditate”, detaliază cercetătorul Vânătoru câte ceva despre cercetarea din laboratoarele de la Buzău.

Aici au obținut soiuri strict specializate, adică soiuri cu destinație clară și acest lucru a fost apreciat de boardul congresului, pentru că au văzut că soiurile se încadrează în standardele de vârf, în  creațiile genetice și corespund utilizărilor care au fost propuse în cercetări.

Banca națională de gene ar permite conservarea și transmiterea generațiilor viitoare a peste 10.000 de soiuri românești care acum sunt depozitate în condiții improprii și se pot rapid deprecia.