Președintele organizației județene a Partidului Social Democrat, primarul Constantin Boșcodeală, și președintele suspendat al Consiliului Județean,
Cristinel Bîgiu, pot fi mândri – chiar dacă ultimului nu-i mai folosește la nimic – de realizările obținute pe perioada de 45 de zile de valabilitate a Ordonanței 55/2014, privind migrația politică a aleșilor locali: județul Buzău se află pe al treilea loc din țară în ceea ce privește eficiența racolării de primari (38 la sută din total), fiind întrecut doar de Giurgiu și Neamț.
La ce partide au plecat primarii în țară
În total, în perioada de grație de 45 de zile în care puteau să schimbe partidul fără să-și piardă mandatul, nu mai puțin de 540 de primari (17% din total), 171 de consilieri județeni și 4.378 de consilieri locali au ales să-și schimbe partidul de origine, în pragul prezidențialelor, arată Expert Forum.
• Potrivit unui raport Expert Forum (EFOR), Partidul Social Democrat este principalul câștigător al ordonanței de urgență privind migrația primarilor, nu mai puțin de 404 dintre aceștia plecând către formațiunea condusă de Victor Ponta.
• De partea cealaltă, Partidul Național Liberal a fost principalul perdant; fiind părăsit de 248 primari, la liberali au venit, în schimb, cinci aleși din alte partide.
• De la Partidul Democrat Liberal au plecat 195 primari și a venit unul singur.
• Formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu, Partidul Liberal Reformator, inexistentă din punct de vedere juridic la acea dată, a preluat 34 de primari, însă controlează și câțiva independenți. „Au fost nouă independenți, iar acum sunt 43. O parte dintre ei sunt independenți, dar țin de Tăriceanu, însă nu sunt etichetați PLR. Sunt și primari precum Pinlati (Gheorghe Ștefan, n.r.) de la Piatra Neamț, aflat în pușcărie acum, care a migrat în ultima zi, care e independent, dar, de fapt, e cu Udrea“, spune Sorin Ioniță, președintele EFOR.
• Uniunea Națională pentru Progresul României, partid condus de vicepremierul Gabriel Oprea, a beneficiat de transferul a 14 primari, pierzând trei.
• Partidul lui Dan Diaconescu a pierdut 24 de primari.
,,Consilierii locali și județeni ar trebui să-și piardă mandatul“
Curtea Constituțională a decis, în luna decembrie, cu majoritate de voturi, că ordonanța traseismului este neconstituțională. „Jurisprundența Curții Constituționale a României a fost constantă în privința migrației politice a aleșilor locali (..) Curtea a spus că atunci când omul votează pentru o listă, de consilieri locali, de exemplu, votează nu doar pentru oamenii de pe listă ci și pentru partidul care îi propune. Avem mai multe decizii ale Curții în acest sens; în toate, Curtea face următorul raționament: omul votează o listă, o listă propusă de un partid. Dacă permitem consilierului local să migreze spre alt partid, practic permitem acestuia să reașeze harta politică la nivel local prin propria sa decizie, fără ca electoratul să mai aibă un cuvânt de spus în această chestiune (…) Este clar că, în lumina acestora, în ceea ce-i privește pe consilierii locali și județeni, aceștia ar trebui să-și piardă mandatul. Și aceasta nu doar după ultima decizie a curții Constituționale, ci și conform tuturor deciziilor anterioare ale acesteia” a susține Laura Ștefan, expert în drept constituțional al ExpertForum.
,,Parlamentarii trebuie să țină cont de deciziile anterioare ale Curții“
Laura Ștefan susține că, în acest moment, sunt trei scenarii posibile ale acțiunii Parlamentului în ceea ce privește obligația sa de a da un vot de respingere a legii de adoptare a Ordonanței 55/2014. ,,Curtea a spus că ordonanța este neconstituțională și Parlamentul trebuie să emită o lege de respingere. Decizia normală ar fi ca Parlamentul să decidă, printr-o lege de respingere, ca migranții să-și piardă mandatele. Parlamentarii trebuie să țină cont de deciziile anterioare ale Curții. Cel puțin în privința consilierilor locali, deciziile Curții au fost împotriva migrației, pentru că s-a considerat că astfel acel consilier decide care este configurația politică la nivel local. Un al doilea scenariu, mai previzibil dacă luăm în considerare majoritatea din Parlament, ar fi ca parlamentarii să decidă că aleșii traseiști își păstrează mandatele. O astfel de decizie ar putea fi din nou sesizată la Curtea Constituțională. Cea de-a treia variantă ar fi ca Legislativul să amâne luarea unei decizii, lucru însă care s-ar putea întoarce împotriva parlamentarilor. Există pe rolul instanțelor din țară mai multe plângeri depuse de partidele care au pierdut aleși și care cer acum ca aceștia să-și piardă mandatele. Astfel, vom avea soluții posibil diferite, deci nu știu dacă este înțeleaptă o tăcere din partea parlamentarilor”, mai spune Laura Ștefan, specialistul în drept constituțional de la ExpertForum.