După ce, mai bine de două luni, la orice întâlnire cu presa, a anunțat că lucrează “din greu” la pregătirea apărării pentru apelul la condamnarea de cinci ani de închisoare cu executare în dosarul ,,Gloria”, dictată pe fond de o judecătoare de la Judecătoria Brașov, primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, s-a trezit ieri la Curtea de Apel Brașov cu avocatul care nu-i trebuie. Astfel că primul termen al apelului în această cauză s-a încheiat marți cu o amânare.
Constantin Boșcodeală s-a prezentat, ieri, în fața instanței, culmea, singur, și a cerut o amânare pentru a-și angaja un avocat și pentru a-și pregăti, apărarea despre care a tot ,,trâmbițat” de când a aflat de condamnare. La cererea primarului municipiului Buzău, completul de judecată de la Curtea de Apel Brașov a acordat cauzei un singur termen, data stabilită de instanță fiind 19 mai.
În luna februarie a acestui an, Constantin Boșcodeală a fost condamnat, la Judecătoria Brașov, pentru două infracțiuni de abuz în serviciu și a fost achitat pentru cea de-a treia infracțiune pentru care a fost trimis în judecată de DNA în 2013. Sentința nu este însă definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Brașov atât de primarul Buzăului cât și de procurorii anticorupție.
În timp ce Boșcodeală își dorește casarea deciziei inițiale a Judecătoriei Brașov și trimiterea dosarului înapoi la rejudecare, procurorii DNA nu sunt de acord cu decizia judecătorului de fond de a-l achita pe primar pentru una dintre acuzații, cea privitoare la neîncasarea de către primărie a veniturilor din închirierea terenurilor Complexului Gloria.
În motivarea sentinței de condamnare, judecătoarea a descris în termeni severi atitudinea primarului din timpul procesului. „Se va reține de asemenea și atitudinea de totală neasumare a activității infracționale, prin oferirea unor explicații simpliste, superficiale și unilaterale, caracteristice unei persoane care a făcut din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor sale, sau ale altor persoane private. În ambele cazuri, inculpatul a acționat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, profitând de statutul funcției pe care a ocupat-o, manifestând ușurință în realizarea competențelor sale, pe care cu extrem de mare lejeritate le-a depășit”.
Imperiul creat de și în jurul primarului Buzăului, Constantin Boșcodeală, a primit astfel prima lovitură puternică, de la ,,o judecătoare de 35-40 de ani“ de la Judecătoria Brașov, așa cum l-a catalogat Boșcodeală pe magistratul care urma să-i dea sentința pe fond în primul proces de corupție.
Și după anunțarea sentinței, primarul a trimis câteva săgeți înspre judecătoare exprimând părerea că „trebuie să știi foarte bine ce înseamnă abuzul în serviciu. Or, cine poate ști ce e ăla abuz în serviciu? Cine are experiență în România în așa ceva ca să vii apoi să decizi că cineva a comis abuz în serviciu?”.
,,Faptele bune” l-au trimis fața instanței
Primarul municipiului Buzău, Constantin Boșcodeală, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție în iulie 2013, fiind acuzat, printre altele, că ar fi dat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei Asociației Sportive Fotbal Club Gloria Buzău.
Pe data de 10 februarie 2015, Constantin Boșcodeală a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Potrivit purtătorului de cuvânt al Judecătoriei Brașov, judecătorul Anda Sânpetru, primarul Buzăului a fost judecat pentru trei fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, fiind condamnat pentru două dintre acestea, iar pentru cea de-a treia achitat. Astfel, Boșcodeală a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare și un spor de pedeapsă de un an, urmând să execute cinci ani de închisoare.
Potrivit procurorilor, în perioada 2002 – 2008, Boșcodeală a acordat unor asociații sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local și le-a asigurat folosința gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, beneficiarii finali ai acestor sume și ai dreptului de a folosi complexul sportiv find societăți comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociațiile sportive.
,,În cursul anului 2008, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociația Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău cu titlu de finanțare nerambursabilă – din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăți directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (RAM) Buzău (unitate din subordinea Consiliului local Buzău, la care Asociația sportivă avea debite restante). De această sumă de bani a beneficiat, în mod indirect, SC Fotbal Club Gloria SA Buzău (agent economic privat la care primarul era acționar, în calitate de persoană fizică), firmă cu care Asociația sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obliga, contrar legii, să susțină activitatea sportivă a societății comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante către RAM Buzău, în solidar cu Asociația sportivă (suma de 279.496,32 lei)”, preciza DNA.
În acest mod, susțin anchetatorii, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei. De asemenea, afirma DNA, la 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, Boșcodeală a acordat direct, în folosință gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în participațiune formate din Asociația Sportivă ,,Voința Buzău” și SC Monte Cris SRL. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu 2.675. 555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 octombrie 2009. În plus, mai susțin procurorii, începând din 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul a asigurat nelegal folosința gratuită a stadionului de fotbal Asociației Sportive Fotbal Club Gloria Buzău și, prin intermediul acesteia, SC Fotbal Club Gloria SA. În acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului, potrivit sursei citate.