Boșcodeală nu va avea parte de o nouă expertiză în dosarul „Gloria“

   Judecătorii de la Curtea de Apel Brașov nu sunt de acord cu o nouă expertiză în dosarul „Gloria“, așa cum a cerut primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, condamnat pe fond la 5 ani de închisoare cu exe­cutare la Judecătoria Bra­șov.

   Magistrații s-au pronunțat în acest sens la termenul de marți, 13 octombrie, când Boș­co­deală a fost audiat în calitate de inculpat. În fața instanței au mai ajuns, în calitate de mar­tori, Dan Tulpan, preșe­din­tele clubului Gloria, și Ion Gegea, directorul economic al Pri­măriei Buzău. Procesul se află în faza apelului, după ce, în prima instanță, Judecătoria Brașov, l-a condamnat pe edil la 5 ani de închisoare cu execu­tare. În urma audierilor, ins­tanța a fixat termen de judecată data de 10 noiembrie, când vor fi chemați în fața judecătorilor alți trei martori.

   La termenul de luna trecută a fost dispusă readministrarea unei părți din probele admi­nistrate la instanța de fond și au fost audiați doi martori, Verginia Ionescu și Roxe­lana Radu, ambele angajate ale Primăriei.

  Constantin Boșcodeală, primarul PSD al Municipiului Bu­zău, a fost acuzat de pro­cu­rorii anticorupție de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată. Concret, Boșcodeală este acuzat că, timp de șase ani, ar fi acordat unor asociații sportive, printre care și Fotbal Club Gloria Buzău, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local și le-ar fi asigurat folosință gratuită a Complexului Spor­tiv Gloria Buzău. Mai precis, ,,în cursul anului 2008, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de cre­dite, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociația Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău (denumită în continuare ) cu titlu de finanțare nerambursabilă – din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăți directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (R.A.M.) Buzău (unitate din subordinea Consiliului Local Buzău, la care Asociația sportivă avea debite restante). De această sumă de bani  a beneficiat, în mod indirect, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău (agent economic privat la care primarul era acționar, în calitate de persoa­nă fizică), firma cu care Asociația sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obligă, contrar legii, să susțină activitatea sportivă a societății comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante către R.A.M. Buzău, în solidar cu Asociația sportivă (suma de 279.496,32 lei menționată mai sus). În această modalitate, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei. De asemenea, la data de 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, inculpatul Boșco­deală Constantin Octavian a acordat direct, în folosință gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în participațiune formate din Asociația Sportivă și S.C. Monte Cris S.R.L. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în peri­oada 1 ianuarie 2008-31 octom­brie 2009. În plus, începând cu anul 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul Boșco­deală Constantin Octavian a asigurat nelegal folosință gratuită a stadionului de fotbal Asociației Sportive Fotbal Club Gloria Buzău și, prin intermediul acesteia, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. În acest mod, bugetul local a fost pre­ju­diciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bu­nului“, se arată în rechizitoriu.

   Prejudiciul total adus bugetului local a fost estimat de procurorii anticorupție la suma de 4.896.994,09 lei, adică aproape 49 miliarde lei vechi sau peste 1,1 milioane euro.

   Magistrații de la Judecătoria Brașov l-au condamnat pe Boșcodeală la 3 ani de închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, la 4 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, și l-a achitat pentru cea de-a treia infracțiune de abuz în serviciu.

   Instanța a decis ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani de închisoare, cea mai grea, la care se adaugă un spor de 1 an, în total 5 ani de închisoare.