Constantin Boșcodeală nu are emoții în legătură cu procesul deschis de urmașa lui Alexandru Marghiloman în legătură cu redobândirea
Vilei Albatros și a Conacului Marghiloman.
Irina Vlăduca Marghiloman, unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman, se judecă cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, cu Municipiul Buzău, prin primar, și cu statul român, prin Ministerul Apărării Naționale și prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Buzău. Procesul a ajuns acum în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a primit termen pentru data de 25 noiembrie 2014. La Tribunalul Buzău, Irina Vlăduca Marghiloman a pierdut procesul, însă Curtea de Apel Ploiești a anulat în parte sentința și încheierea din 20 februarie 2013, a admis în parte cererea moștenitoarei și a respins pretențiile Primăriei Buzău, ale Ministerului Culturii, Finanțelor Publice și Apărării trimițând, la începutul acestui an dosarul spre rejudecare la instanța de fond, adică la Tribunalul Buzău
„Vila Albatros, la momentul la care a început reabilitarea, a fost revendicată de către o urmașă a lui Alexandru Marghiloman. În primă fază, am câștigat în instanță pentru că noi am luat clădirea de la Ministerul Culturii. În momentul în care am preluat-o de la Minister, risca să cadă pe cetățeni. Am reabilitat-o cu fonduri europene. Acum rămâne ca lucrurile să se tranșeze în instanță. Nu am emoții, pentru că vila a fost de fapt vândută legal de moștenitorii lui Marghiloman, a intrat în proprietatea statului, care apoi ne-a transferat-o nouă. Dacă, totuși, moștenitoarea va câștiga, va trebui probabil, să ne despăgubească pentru toate lucrările realizate cu fonduri europene”, a declarat primarul Constantin Boșcodeală.
Intimidați de legionari să vândă?
Irina Vlăduca Marghiloman susține că actul de vânzare-cumpărare a Conacului Marghiloman este lovit de nulitate absolută pentru „lipsa consimțământului lui Alexandru Pherekyde și al lui Mihail Butculescu Marghiloman”. Mai mult, moștenitoarea crede că actul de vânzare-cumpărare tot ar fi nul, chiar dacă ar fi fost semnat de către înaintașii săi, „din cauza vicierii consimțământului vânzătorilor prin violență, violență cauzată de mișcarea legionară din acea perioadă”: „Prin amenințarea pe care o reprezenta, la nivel nu doar local, ci chiar național, Mișcarea Legionară din acea perioadă a insuflat vânzătorilor din prezenta cauză temerea rezonabilă că neconformarea cu cerințele membrilor mișcării, în sensul vânzării imobilului, putea avea repercursiuni grave nu doar asupra onoarei și cinstei acestora, ci chiar și asupra integrității fizice, condiții în care, aceștia s-au văzut siliți să vândă imobilul din Buzău, denumit Vila Albatros”, se arată în încheierea de ședință.
Vila Albatros a fost restaurată, printr-un proiect european în valoare de peste 28 milioane de lei, pentru a fi redată circuitului turistic. Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 și 1887 de către Iancu Marghiloman și modernizat, după moartea acestuia, de către fiul său, Alexandru Marghiloman. După mai bine de un secol, stră-strănepoata acestuia din urmă, Irina Vlăduca Marghiloman, revendică Vila Albatros și terenul de 20 de hectare, invocând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între înaintașii ei și statul român, prin Ministerul Aerului și Marinei, pe data de 1 martie 1939, pentru suma de 7 milioane de lei. Până acum, instanțele locale nu i-au dat câștig de cauză Irinei Vlăduca Marghiloman, însă ultimul cuvânt îl vor avea magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, care vor lua în discuție, pe data de 25 noiembrie, primul termen de judecată al recursului formulat de către descendenta familiei Marghiloman.