Într-o lume modernă, dominată de tehnologia care se dezvoltă cu o rapiditate ameţitoare, când servicii utilizate acum vor fi considerate anul viitor deja învechite şi înlocuite cu altele, mai performante, păstrarea tradiţiilor din străbuni începe tot mai mult să prindă contur şi sunt tot mai mulţi cei care le aduc din nou la lumină. Este şi cazul unuia dintre cele mai fericite momente din viaţă, cum este nunta, ea însăşi un eveniment tradiţional, când, în ultimii ani, mirii descoperă cu acest prilej bucuria de a îmbrăca portul naţional în locul ţinutelor festive actuale. Iar acest lucru poate fi constatat nu numai la sat, principalul izvor al tradiţiilor şi datinilor străvechi, ci şi în oraşe.
Dacă o serie de tradiţii, care însoţesc nunta la români, le regăsim peste tot prin ţară, precum peţitul, bărbieritul mirelui, furatul miresei, există şi o serie de datini specifice numai într-o anumită zonă sau chiar numai într-un singur sat. O astfel de tradiţie, păstrată din străbuni, este şi cea din satul Aluniş, comuna Colţi, şi care nu o regăsim în nicio altă zonă din judeţul Buzău şi nici din ţară. Este vorba despre „Beldia de nuntă”, pe care localnicii din Aluniş o practică la nunţile lor şi acum, fiind unul dintre cele mai atractive momente de început ale fericitului eveniment.
Un astfel de obicei, filmat la o nuntă care a avut loc în week-endul trecut, a stârnit aprecierea, dar şi nostalgia celor care l-au vizionat pe pagina de Facebook a comunităţii din Aluniş, în 24 de ore de la postare videoclipul adunând peste 1.600 de vizualizări şi zeci de comentarii. Beldia de nuntă, tradiţie specifică satului Aluniş, celebru pentru impresionanta biserică săpată în stâncă-, una dintre cele mai vechi din ţară şi printre puţinele în care se săvârşesc slujbe-, continuă să anime nunţile din localitate, tinerii satului preluând obiceiul de la cei mai vârstnici. Astfel, la casa miresei, se ridică „beldia”, un stâlp înalt de 10-15 metri, în vârful căruia este montată o placă pe care este fixat un brad, o sumă de bani şi prăjituri. Mai mulţi flăcăi se vor întrece în a urca stâlpul, cu braţele goale, de unde trebuie să coboare bradul miresei, fără de care nu se poate juca „nuneasca” şi să-şi ia „recompensa“ în bani şi dulciuri.
Faptul că „Beldia de nuntă” este un adevărat brand pentru Aluniş a fost confirmat şi de Elena Sava, ghid turistic în zonă. ,,Este o tradiţie specifică satului Aluniş, o întâlnim la nunţile de aici şi nu am auzit să se practice şi la nunţile din alte localităţi”, a precizat reprezentanta punctului de informare turistică din Colţi, subliniind că obiceiul amintit a fost respectat şi la nunta ei, în urmă cu 20 de ani.
Chiar dacă nu este practicat la nunţi, ca în satul buzoian Aluniş, un obicei asemănător îl întâlnim şi în Transilvania, specific saşilor, care-l numesc Kronnenfest. Şi aici se ridică un stâlp, dintr-un arbore care este bine curăţat, pentru a fi cât mai lucios şi greu de escaladat.
Vârful acestuia este împodobit cu o coroană din frunze, flori şi diverse ornamente, în care sunt aşezate dulciuri, ţuică şi chiar un purcel sau o pasăre de curte. Cine reuşeşte să ajungă în vârful stâlpului îşi însuşeşte coroana cu bunătăţi, după care începe petrecerea. Această tradiţie este practicată în preajma Sărbătorii „Sf Apostoli Petru şi Pavel” şi marchează intrarea în campania agricolă de vară.