Bătrânul Gheorghe Stan şi-a dat ultima suflare pe holurile Policlinicii

           * Omul fusese externat cu câteva ore în urmă şi îşi aştepta rândul în faţa cabinetului de Oncologie

            Imagini şocante pentru pacienţii care, vineri dimineaţă, se aflau în sediul Policlinicii de pe bulevardul Nicolae Titulescu, aceştia fiind martori neputincioşi la moartea unui om al cărui trup a zăcut timp de câteva ore pe holul secţiei de Oncologie, acoperit cu un cearşaf şi cu o lumânare pâlpâindu-i la căpătâi. Şi mai dramatic este faptul că doar la câţiva paşi de el, alţi oameni care sufereau de aceeaşi boală care îl răpusese pe bătrânul de 69 de ani îşi aşteptau rândul în faţa cabinetului de Oncologie, rând la care stătuse până nu de mult şi decedatul.

           * Omul fusese externat cu câteva ore în urmă şi îşi aştepta rândul în faţa cabinetului de Oncologie

            Imagini şocante pentru pacienţii care, vineri dimineaţă, se aflau în sediul Policlinicii de pe bulevardul Nicolae Titulescu, aceştia fiind martori neputincioşi la moartea unui om al cărui trup a zăcut timp de câteva ore pe holul secţiei de Oncologie, acoperit cu un cearşaf şi cu o lumânare pâlpâindu-i la căpătâi. Şi mai dramatic este faptul că doar la câţiva paşi de el, alţi oameni care sufereau de aceeaşi boală care îl răpusese pe bătrânul de 69 de ani îşi aşteptau rândul în faţa cabinetului de Oncologie, rând la care stătuse până nu de mult şi decedatul.

             Gheorghe Stan fusese externat din Spitalul Judeţean în aceeaşi dimineaţă, cu un diagnostic necruţător, cancer hepatic în fază terminală, medicii declarându-se neputincioşi în cazul său şi lăsându-l să plece acasă pentru a-şi trăi ultimele zile în familie. După externare, bătrânul a mers direct la cabinetul de Oncologie din Policlinică pentru a-şi obţine documentele în baza cărora să-şi poată procura morfina ce urma să-i mai aline durerile în ultimele zile de viaţă. S-a aşezat la rând alături de ceilalţi colegi de suferinţă, iar la un moment dat s-a ridicat de pe scaun, a făcut câţiva paşi şi a căzut ca secerat. Primul ajutor i-a fost acordat de personalul medical din policlinică, ulterior sosind şi un echipaj de la Ambulanţă, care, conform martorilor, a efectuat manevre de resuscitare a pacientului timp de aproape două ore. Toate eforturile au fost în zadar, pentru că soarta făcuse ca omului să i se curme firul vieţii chiar în Policlinică.

            Cadavrul a fost acoperit cu un cearşaf alb, iar cineva i-a aprins la căpătâi o lumânare, timp de câteva zeci de minute, medici şi pacienţi trecând pe lângă trupul neînsufleţit, încercând să-şi ferească privirea. Lesne de înţeles ce a fost în sufletul pacienţilor care sufereau de aceeşi boală şi care au continuat să stea la coada cabinetului de Oncologie, veghindu-l fără să vrea pe fostul lor tovarăş de suferinţă.

            La faţa locului s-a deplasat şi o echipă de criminalişti care a făcut cercetarea la faţa locului, conculzia fiind că nu se punea problema unei morţi violente.

            Referitor la acest caz, medicul Marius Anastasiu, managerul general al Spitalului Judeţean, a precizat că  „este vorba de un pacient în vârstă de 69 de ani, un caz nefericit, cu o patologie oncologică, diagnosticul fiind de cancer hepatic, depăşit din punct de vedere al gestului terapeutic; era în ultimul stadiu, cu metastaze multiple atât la nivelul ficatului, cât şi în cavitatea peritoneală, la care nu se mai putea aplica decât un tratament paliativ, cu analgezice. A fost externat în stare terminală, în ultima fază de existenţă biologică, decesul putând surveni oricând în următoarele 3-4 zile, la domiciliu. A fost îndrumat pentru a fi preluat în reţeaua oncologică şi pentru a beneficia de aceste analgezice cu un regim special de eliberare, este vorba de morfinice, iar deznodământul s-a întâmplat tocmai în ambulatoriul în care urma să fie preluat în evidenţă. Sigur, aici poate că familia ar fi trebuit sa-l menajeze, el trebuia dus la domiciliu, urmând ca nepotul care l-a însoţit, cu documentele noastre medicale, să se adreseze reţelei oncologice pentru a-l scuti de aşteptarea pe un scaun în starea biologică în care se găsea. Sigur că este regretabil, dar trebuie să ţinem cont că este vorba de o boală, în acest stadiu  incurabilă, şi era, practic, pe ultima sută de metri a existenţei sale”.