*Restricţia ar putea fi dictată de Universitatea Ecologică Bucureşti, custodele sitului Lunca Buzăului
Nu se anunţă vremuri bune pentru balastierele de pe cursul râului Buzău. Odată cu preluarea în custodie a sitului Lunca Buzăului, Universitatea Ecologică Bucureşti va avea un cuvânt greu în ceea ce priveşte activitatea economică pe albia minoră a râului.
*Restricţia ar putea fi dictată de Universitatea Ecologică Bucureşti, custodele sitului Lunca Buzăului
Nu se anunţă vremuri bune pentru balastierele de pe cursul râului Buzău. Odată cu preluarea în custodie a sitului Lunca Buzăului, Universitatea Ecologică Bucureşti va avea un cuvânt greu în ceea ce priveşte activitatea economică pe albia minoră a râului.Vineri, la o prezentare de proiect, reprezentanţii instituţiei au fost puşi în situaţia de a da explicaţii atât reprezentanţilor Apelor Române Buzău – Ialomiţa, care spun că custodele a eliberat mai multe avize favorabile sau nefavorabile fără a consulta, aşa cum ar fi trebuit, şi celelalte instituţii de specialitate, dar şi operatorilor economici nemulţumiţi. Primii au dubii faţă de modul în care este aplicat planul de protejare, iar ceilalţi temători că afacerile lor vor avea de suferit din cauza restricţiilor impuse.
Pentru că exista pericolul dispariţiei unor specii din flora şi fauna arealului, Universitatea Ecologică a preluat în custodie în martie anul trecut siturile Lunca Buzăului şi Platoul Meledic, iar timp de cinci ani, specialiştii Universităţii vor supraveghea îndeaproape starea de conservare a florei şi faunei protejate de lege, din zonă. În calitate de custode, vor avea puterea de a da avize negative sau pozitive privind exploatările de agregate – balastiere din bazinul râului Buzău şi a altor afluenţi, dar şi de a sesiza autorităţile în caz de nerespectare a legii. Incertitudinea operatorilor din zonă este şi mai mare cu cât custozii Luncii Buzăului s-au opus deja unui proiect de investiţii ce viza construcţia mai multor microhidrocentrale pe râul Buzăul. De aceea unele firme se tem ca şi afacerile lor să aibă de suferit din cauza restricţiilor impuse. Reprezentanţii Universităţii se disculpă şi spun că nu au eliberat avize, ci doar s-a respins cererea investitorului. Mai mult, proprietarii balastierelor sunt asiguraţi că îşi vor putea continua activitatea şi chiar vor putea fi deschise noi puncte de lucru, deşi cele 90 de puncte de exploatare existente doar pe cursul râului Buzău ar fi suficiente în acest moment. „Nu putem spune că nu vom da aviz pentru că principiul <Natura 2000> spune că fiecare proiect se evaluează de la caz la caz”, a explicat Dorin Pop, asistent universitar Facultatea Ecologică Bucureşti. În plus, reprezentanţii Universităţii Ecologice din Bucureşti spun că nu vor pune piedici investitorilor dacă aceştia respectă unele norme europene. Specialiştii Universităţii mai spun că obiectivul lor principal este doar conservarea faunei din zona Luncii Buzăului. Şi tocmai pentru asta, custodele s-a gândit ca balastierele să-şi înceteze activitatea timp de două luni în fiecare an pentru a nu împiedica reproducerea speciilor.
Taxe de până la 1.350 de lei
Totuşi, afacerile în zonă vor continua deoarece Universitatea are câte ceva de câştigat. Pentru eliberarea unui aviz favorabil exploatarilor de agregate, balastierele trebuie să achite custozilor o taxă cuprinsă între 200 şi 1.350 de lei, funcţie de documentaţie şi de deplasarea pe teren. Custodele va putea aplica şi sancţiuni în cazul în care va constata încălcări ale legislaţiei de mediu în arealul protejat, de până la 600 de milioane de lei vechi în cazul persoanelor juridice şi 100 de milioane de lei vechi, în cazul persoanelor fizice. „Noi nu avem de câştigat în calitate de custozi, o facem gratuit. Agenţii economici plătesc taxe între 200 şi 1350 de lei", a spus biologul Nicolae Găldean, prorector Facultatea Ecologică Bucureşti. De pierdut ar putea avea chiar beneficiarii de drept, respectiv speciile protejate.
Şi aceeaşi situaţie este şi în situl Platoul Meledic, unde zona are un potenţial turistic extraordinar.