- Ultimele expertizări au fost făcute acum 19 ani iar lista clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasa I – III de risc seismic a fost actualizată în 2005
Urmările cutremurului de săptămâna trecută, din Italia, ar trebui să dea de gândit autorităților buzoiene, mai mult ca oricând. În ultimii ani, Buzăul, a fost zguduit de numeroase seisme, din fericire, de mică intensitate, care nu a făcut victime și nici pagube materiale. Ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur de 7 grade pe Richter? Este întrebarea la care niciun responsabil al județului și municipiului nu vrea, probabil, să se gândească.
În acest moment, singura situație existentă la nivelul Buzăului este o listă cu 44 de clădiri însemnate cu „bulină roșie“, expertizate în 1993, 1994 și 1997. Dintre acestea, 38 sunt încadrate în categoria de urgență U1, trei în categoria de risc seismic 1, iar trei în categoria de risc seismic III. Lista a fost actualizată în luna martie 2005, iar de atunci nu s-a mai întreprins nicio măsură în acest sens.
Cele mai multe clădiri cu risc de prăbușire la un cutremur de intensitate mare se află în centrul orașului, pe strada Cuza Vodă. Sute de oameni trec zilnic pe lângă ele. Celelalte clădiri cu risc sunt în zona Obor, zona Centru, strada Independenței și Bulevardul N. Bălcescu. Le regăsim și în Micro XIV, Micro V, Strada Piața Teatrului, Strada Col. Buzoianu, strada Griviței, Strada Transilvaniei, strada parâng și strada Penteleu. Aceste imobile sunt, în majoritate, construite înainte de ‘77, unele chiar în 1880, cum este cazul a două clădiri de pe Cuza Vodă.
Între timp, multe altele s-au degradat fizic, dar numărul lor nu este cunoscut, pentru că autoritățile nu au mai dat doi bani din acest puct de vedere.
În ultimii ani, unele imobile au fost supuse unor lucrări, însă acestea au fost de suprafață. În schimb, sunt multe imobile ale căror garanții au expirat. Este cazul blocurilor construite până în 1990, în jur de 500, care ar putea să nu facă față unui seism puternic. Și asta deoarece normele în baza cărora blocurile de locuințe au fost ridicate nu mai corespund exigențelor din prezent. În plus, unele dintre ele au trecut prin trei cutremure mari și nu se știe cum vor face față unui alt seism puternic.
Însă, se mai pune întrebarea dacă expertizele în baza cărora cele 44 de clădiri din Buzău au fost încadrate într-o clasă de risc seismic au fost făcute așa cum scrie la carte sau nu doar ,,aiuristic“, doar pe baza anului de construcție al clădirilor.
Cert este că municipalitatea buzoiană a realizat, în anul 2005, ultima inventariere a clădirilor care prezintă un grad ridicat de risc, în cazul unor cutremure, dar s-a mulțumit doar să pună buline roșii pe blocuri. Reprezentanții vechii conduceri a Primăriei Buzău au evitat să răspundă atunci când au fost întrebați de ce nu s-a făcut nimic în toți acești ani. ,,Vă spun sincer că nu sunt la curent cu situația acestor clădiri. Cel care s-a ocupat până acum câteva luni de blocurile cu bulină și-a schimbat locul de muncă și nu știu cine se mai ocupă cu această problemă”, declara, anul. trecut Fănică Bârlă, viceprimarul municipiului Buzău.
Reprezentanții Prefecturii au recunoscut însă că la Buzău nu s-a mișcat nimic.
Va mai rezista blocul 41 din Micro XIV la un alt cutremur puternic?
În anul 1989 au fost date în folosință trei blocuri cu 60 de locuințe de necesitate în care ar fi trebuit să fie cazate temporar persoanele care locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, aflate în consolidare.
Este vorba despre blocurile A1, A2 și A3 din cartierul Dorobanți II, unde dintre cele 60 de apartamente destinate locatarilor din blocul 41 din cartierul Micro 14, imobil care urma să fie consolidat, au fost ocupate doar 30 până la sfârșitul anul 1989.
Pentru că lucrările de consolidare n-au mai început, Primăria Buzău a rămas în portofoliu cu 30 de apartamente care, ulterior, au fost înstrăinate, în momentul de față municipalitatea nemaiavând în patrimoniu nicio locuință de necesitate. Unii locatari care au fost mutați în aceste trei blocuri s-au trezit cu două locuințe, una în blocul avariat și cealaltă care se afla în proprietatea privată a statului. Alți chiriași au reușit, prin diferite metode, să devină proprietari. Aceștia și mulți alții au reușit să le cumpere, deși legal nu era posibil.
Situația Blocului 41 din Micro 14 este una aparte. Imobilul a fost afectat serios de cutremurul din ‘77 din cauza unor vicii de construcție. Timp de 26 de ani, autoritățile nu au dat doi bani pe viețile celor peste 200 de buzoieni care încă locuiesc în acest bloc din Micro 14. De peste două decenii, nu s-a făcut absolut nimic pentru consolidarea clădirii din clasa I de risc seismic.
Povestea acestui bloc, afectat puternic la seismul din 1977 și apoi în 1986, din cauza unor vicii de execuție, este oarecum diferită față de alte imobile din Buzău aflate în aceeași situație, marcate cu bulină roșie. Asta pentru că locuitorii bloculul 41 așteaptă ca societatea, care a construit cu erori imobilul, să-l și consolideze, mai ales că există și o hotărâre judecătorească în acest sens, care obligă firma de construcții. Constructorul nu se consideră însă responsabil. Deși societatea Concas Buzău, care a preluat activele și pasivele fostei Intreprinderi de Construcții Montaj Județeană (ICMJ), este obligată, printr-o hotărâre judecătorească, să consolideze acest imobil, patronul firmei a spus, de nenumărate ori, că nu are nicio obligație. Aceasta pentru că, după pronunțarea acestei hotărâri judecătorești, Guvernul a alocat suma necesară consolidării, bani care nu au ajuns, însă, niciodată în conturile Concas.
Blocul 41 este proprietatea unui număr de 88 de familii, fiind construit în perioada 1970-1973. Încă din faza de construire, acest imobil a prezentat o serie de vicii, iar în urma seismelor din ‘77 și ‘86 i-a fost afectată grav structura de rezistență. A existat o propunere privind promovarea unei hotărâri de consiliu în sensul atribuirii regimului juridic de locuințe de necesitate apartementelor în cauză, însă nu s-a ajuns la un rezultat, deoarece comisiile de specialitate ale Consiliului Local nu au fost de acord cu această propunere, pentru că nu sunt documente din care să rezulte perioada consolidării blocului afectat, fapt pentru care imobilul în cauză face parte în continuare din domeniul privat al statului. În 1993, guvernul a alocat 60 de milioane lei pentru execuția lucrărilor de consolidare, însă autoritățile ,,au uitat“ de proiect.
Potrivit unui studiu al al Institutului de Cercetare în Construcții (INCERC), publicat în urmă cu cinci ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munții Vrancei, având magnitudinea 7 pe scara Richter, produs în jurul orei 21, similar celui din 4 martie 1977, s-ar solda cu 450.000 de victime, iar câteva mii ar putea fi numai în Buzău.
Numeroase clădiri vechi, încadrate în clasa I de risc sesimic, s-ar dărâma la prima mișcare telurică mai mare de 7 grade pe Richter.
Vezi AICI LISTA CLĂDIRILOR DE LOCUIT DE PE RAZA MUNICIPIULUI BUZĂU EXPERTIZATE TEHNIC