Noua echipă de la şefia Primăriei Cochirleanca se poate număra printre puţinele administraţii din judeţ în care atât primarul, cât şi viceprimarul provin din rândul localnicilor care fac agricultură, primul gospodar Ilie Nicolae şi vicele Niţă Pandele figurând fără probleme în “clubul” aleşilor locali buzoieni care muncesc pământul sau sunt crescători de animale.
Noua echipă de la şefia Primăriei Cochirleanca se poate număra printre puţinele administraţii din judeţ în care atât primarul, cât şi viceprimarul provin din rândul localnicilor care fac agricultură, primul gospodar Ilie Nicolae şi vicele Niţă Pandele figurând fără probleme în “clubul” aleşilor locali buzoieni care muncesc pământul sau sunt crescători de animale.
Ilie Nicolae susţine că munca pământului a fost întotdeauna un lucru de care nu i-a fost ruşine, ba din contră, unul care i-a adus satisfacţii, precum şi aprecierea consătenilor. Absovent al Liceului Nr. 3 “Grigore C. Moisil” (Contactoare), promoţia 1990, şi al Facultăţii Management Finanţe a Universităţii Spiru Haret, promoţia 2008, noul primar din Cochirleanca ne-a explicat că cea mai însemnată experienţă profesională a fost cea de administrator al societăţii comerciale Select Aurmar SRL, cu sediul în Buzău, societate care are ca obiect de activitate comerţul cu cereale şi cultura plantelor. Astfel, prin societatea pe care o administra şi la care în prezent a renunţat în favoarea soţiei, muncea an de an circa 200 de hectare de teren, cu porumb, floarea-soarelui, grâu, dar şi cu alte culturi, lucru care l-a pus tot timpul în legătură cu oamenii din sat. De asemenea, pentru că a muncit cot la cot cu cei mai mulţi gospodari care fac agricultură şi se urca pe utilajele agricole la fel ca şi ceilalţi agricultori, dar şi faptul că niciodată nu s-a ferit să îi ajute pe cei care îi cereau sprijinul a constituit în opinia sa un avantaj în cursa electorală, considerând că oamenii au apreciat munca sa în acest domeniu de activitate. “Am crescut în mijlocul comunităţii şi până anul acesta am făcut agricultură, iar faptul că am fost ales în această funcţie mă face să cred că mi-am făcut munca bine şi nu m-am ferit de responsabilitate. Pentru mine, determinarea cea mai mare când am decis să candidez a fost faptul că ştiam că este o comună bogată ca şi buget, şi am vrut să fac ceva şi pentru tinerii până în 40 de ani de la noi care sunt plecaţi în Spania, Italia sau Cipru şi se întorc dorind condiţii mai bune în locurile în care s-au născut”, ne-a declarat primarul Ilie Nicolae.
“Tot ce am în prezent am făcut doar cu forţe proprii”
La rândul său, până să fie desemnat viceprimar, Niţă Pandele a fost agricultor ca persoană fizică autorizată, muncind an de an 70 de hectare de teren şi îngrijind animale, având efective de 90 de oi, 40 de porci şi 20 de vaci.
De asemenea, viceprimarul susţine că până în prezent s-a temut să facă credite pentru a-şi cumpăra utilaje performante, bazându-se pe maşinile agricole fabricate în România. “Pot să spun că am o microfermă în bună regulă, pentru că muncesc 70 de hectare de teren şi am destule animale. Am combină, două tractoare, presă de baloţi, utilaje pentru ierbicidat. Nu am accesat niciun fel de proiect european şi tot ce am în prezent am făcut doar cu forţe proprii. {i acum, nu iau pauză după ce termin munca la primărie sau la sfârşit de săptămână. Muncesc pe combină, ştiu să muncesc pe orice utilaj şi văd ce mai este de făcut la animale. Am învăţat să fiu gospodar de la părinţi, care nici acum nu au buruieni pe lângă gard şi au o ordine desăvârşită în toată curtea. Chiar dacă preţurile nu sunt cele care ar trebui, din agricultură obţii şi satisfacţii. Dăm laptele la procesator, circa 100 de litri pe zi, porcii îi vindem la Crăciun iar mieii la Paşte şi toate la un loc ne aduc ceva beneficii”, ne-a declarat viceprimarul Niţă Pandele.
Agricultori cu state vechi
Agricultura este un domeniu în care au experienţă şi alţi primari din judeţ cu state vechi de plată în administraţia publică.
Un astfel de exemplu este cel al primarului comunei Căneşti, Stoica Marin, care deţinea anii trecuţi efective de 250 de oi, 50 de capre şi patru vaci cu lapte. |n aceste condiţii, primarul Stoica Marin se poate număra, inclusiv la propriu, printre primii gospodari ai comunei, o motivaţie pentru activitatea în domeniul agricol a primarului din Căneşti constituind-o “moştenirea” de la părinţi, munca în zootehnie fiind preluată şi continuată. “Tatăl meu a fost zootehnist la fostul CAP Căneşti. Aveam animale şi acasă şi de mic copil îi ajutam la muncă. Mai târziu am terminat Liceul Agricol Rm. Sărat şi am lucrat şi eu la Fostul CAP din comună, ca technician zootehnist. Am avut însă ambiţia de a merge mai departe şi am continuat studiile la Institutul Agronomic Bucureşti, profil Management în inginerie economică în mediul rural “, ne-a declarat primarul Stoica Marin.
Tot din “clubul” primarilor buzoieni crescători de animale mai face parte şi primarul comunei Brădeanu, {tefan Nistor, care a muncit o viaţă în agricultură şi spune că nu poate abandona acest domeniu de activitate. La rândul său, alesul din Brădeanu avea anul terecut doisprezece vaci, dintre care zece cu lapte şi două juninci, plus opt viţei la îngrăşat. Absolvent al Institutului agronomic Cluj-Napoca, promoţia 1982, {tefan Nistor a fost pe rând şef de fermă al Cooperativei Agricole de Producţie (CAP) Brădeanu, apoi preşedinte al CAP, făcând atât producţie vegetală, cât şi zootehnie. Ulterior, după Revoluţie a ocupat funcţia de director executiv al SC ARTELI Brădeanu, până în anul 2004, când a fost ales primar şi a renunţat la activitatea organizatorică din acest domeniu, fără a renunţa de tot la creşterea animalelor.