Aflat într-o disperare vizibilă, actualul Guvern – conștient că zilele îi sunt numărate, și că, în firea lucrurilor, s-ar putea să cadă odată cu Ponta, sau imediat după el -, nu mai face decât manevre electorale pentru anul 2016.
Unealta acestor manevre perfide este chiar ministrul Finanțelor, senatorul de Buzău Orlando Teodorovici, ministerul său fiind singurul care dă impresia că muncește din greu, nefiind zi în care dinspre zona respectivă să nu vină valuri-valuri de populism, asortat cu cireșele verzi, vopsite în roșu, ale Rovanei Plumb, belicoasa amazoancă de la Ministerul Muncii.
După felul în care cei doi se arată dispuși să-și sacrifice viața pentru binele poporului, prin aceste iresponsabile eforturi de risipire a banului public, începând cu promovarea socialistă a noului Cod Fiscal și cu promisele măriri fabuloase de salarii, cei doi se dovedesc a fi cel puțin la fel de toxici ca și patronul interesului național, generalul Oprea, care se laudă că plutonul său, Uniunea Națională pentru Progresul României, ar avea deja vreo 300.000 de membri. Probabil că acesta a încurcat cifrele, numărul respectiv fiind mai degrabă cel al oamenilor care vor vota UNPR, la alegerile de anul viitor.
Nu duc grija Opoziției, însă observ, oarecum intrigat, că aceasta se poartă ca și cum venirea sa la putere e o chestiune naturală, similară alternanței dintre zi și noapte. Nu cumva să se întâmple ca într-un roman al lui Gabriel Garcia Marguez, unde un mic dictator decreta apariția nopții când vroiau mușchii săi, punând în geamuri stele de hârtie. Atenție la tovarășul general!