* Reprezentanţii Direcţiei Agricole susţin că mulţi comercianţi folosesc logo-ul de “tradiţional” doar pentru a face profit
Specialităţile culinare după reţetele tradiţionale sunt tot mai căutate în perioada Sărbătorilor, dar nu toţi comercianţii care scot la vânzare produse cu logo-ul de “tradiţional” sunt produse care să şi respecte standardele impuse de Ministerul Agriculturii în acest domeniu de activitate.
* Reprezentanţii Direcţiei Agricole susţin că mulţi comercianţi folosesc logo-ul de “tradiţional” doar pentru a face profit
Specialităţile culinare după reţetele tradiţionale sunt tot mai căutate în perioada Sărbătorilor, dar nu toţi comercianţii care scot la vânzare produse cu logo-ul de “tradiţional” sunt produse care să şi respecte standardele impuse de Ministerul Agriculturii în acest domeniu de activitate.
Avertismentul vine din partea reprezentanţilor Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Buzău, care în perioada premergătoare Crăciunului şi Anului Nou au început o serie de acţiuni de control în conformitate cu tematicile transmise de MADR. Astfel, oficialii instituţiei susţin că pe piaţa românească există foarte multe produse care poartă logo-ul de “tradiţional”, însă mulţi producători îl folosesc doar ca o strategie comercială, incorectă. Potrivit reprezentanţilor DAJ Buzău, pentru ca un produs să poată fi atestat ca un produs tradiţional, acesta trebuie să fie fabricat conform unui caiet de sarcini verificat şi aprobat de MADR şi să fie înregistrat în Registrul naţional al produselor tradiţionale româneşti, în conformitate cu Ordinul 690/2004. Mai exact, produsul tradiţional trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională care reflectă un procedeu tehnologic de producţie tradiţional şi care se distinge în mod clar faţă de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.
În aceste condiţii, inspectorii DAJ Buzău însărcinaţi cu activitatea de control întreprind verificări privind calitatea produselor, având ca obiectiv verificarea respectării cerinţelor impuse de obţinerea şi menţinerea denumirii de produs tradiţional. Potrivit declaraţiilor făcute de directorul instituţiei, Cosmin Florea, au existat câteva cazuri de comercianţi din alte judeţe care comercializau produse cu înscrisul de produse tradiţionale, fără a avea documentaţiile necesare, cazurile lor fiind semnalate inclusiv Direcţiilor Agricole din judeţele de care aparţineau.
18 agenţi economici din judeţ, atestaţi tradiţional
În acest an, reprezentanţii DAJ Buzău susţin că au manifestat o preocupare permanentă pentru promovarea şi atestarea produselor tradiţionale specifice zonei, printre care Cârnaţii de Pleşcoi, pastrama de oaie şi porc, covrigii de Buzău în diferite sortimente, produse lactate sub denumirea Baciul, produse din tomate de Buzău şi renumitul sortiment de vin Tămâioasa românească de Pietroasa.
Totodată, reprezentanţii instituţiei au mai precizat că până în prezent în judeţul nostru există 18 agenţi economici atestaţi tradiţional pe diverse domenii. Dintre aceştia, cei mai reprezentativi producători menţionaţi de oficialii DAJ Buzău sunt SC Boromir, SC Brutarex şi SC Ginar Prod – în domeniul panificaţiei, SC Tri 94 Prod Com şi SC Valmar – în domeniul produselor din carne, SC Meridian Agroind – cu produse din lapte, SC Legume Fructe Buzău – cu produse din tomate. Pe lângă acestea, în domeniul vinificaţiei atestări pentru produsul tradiţional Tămâioasa românească de Pietroasa au fost primite de S.C.D.V.V. Pietroasa şi de SC Casa de Vinuri Zoreşti.
Nu cumpăraţi din locuri neautorizate!
Tot pentru a nu pica în plasa unor comercianţi care nu doresc decât să facă profit şi nu au nicio treabă cu reţetele tradiţionale, reprezentanţii Direcţiei Agricole le recomandă consumatorilor să nu cumpere produse alimentare din locuri neautorizate.
De asemenea, la cumpărarea produselor alimentare consumatorii sunt sfătuiţi să acorde o atenţie deosebită termenului de valabilitate, în cazul produselor tradiţionale acesta fiind mai redus, datorită faptului că produsele tradiţionale nu conţin conservanţi, ci numai ingrediente naturale. Consumatorii sunt sfătuiţi să urmărească foarte atent şi calităţile organoleptice ale produselor (aspect, miros, culoare, gust) ale produselor pe care urmează să le cumpere, întrucât pot refuza din start achiziţionarea lor, atunci când au suspiciuni privind calitatea acestora.
O altă regulă binevenită este solicitarea şi păstrarea bonului de casă la cumpărarea produselor, pentru a putea proba în cazul în care doreşte să facă reclamaţii privind calitatea produselor cumpărate, lucru valabil în cazul tuturor produselor alimentare, nu doar al celor tradiţionale.