Andrei Pleşu conferenţiază în această săptămână la Buzău

   Reputatul om de cultură Andrei Pleşu va fi prezent joi, 15 decembrie, la Buzău, pentru a susţine o conferinţă la invitaţia Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei. Evenimentul va avea loc la sala Consiliului Judeţean, de la ora 17,30, iar tema conferinţei este „Ade­vărul ca poveste despre tână­rul modern“.

   Prezenţa lui Pleşu la Buzău face parte din seria acti­vităţilor organizate de Arhi­epis­copie în cadrul „Anului omagial al educaţiei tineretului creştin ortodox“ şi „Anului co­memorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul“.

   Accesul la eveniment se va face pe bază de invitaţie, care va putea fi obţinută de la preoţii din parohiile buzoiene şi de la profesorii de Religie din licee, implicaţi în activitatea educaţional-catehetică a Bisericii locale. 

   „Oferim credincioşilor un alt timp de ascultare, de reflecţie, de întrebări şi răspunsuri într-o întâlnire extraordinară cu o personalitate-reper a scenei publice româneşti, un fin observator în agora românească prin care au trecut marcant, inspirându-l, Constantin Noica şi Părintele Cleopa, Alexandru Paleologu şi Părintele Steinhard, Nichifor Crainic şi Părintele Stăniloae şi mulţi alţii“, precizează consilierul eparhial, pr. prof. Cristian Marius Dima.

 

   Născut la Bucureşti, în anul 1948, Andrei Pleşu este un scriitor şi eseist român, este­tician şi istoric al artei, stilist al limbii române. A fost minis­trul Culturii (28 decembrie 1989-16 octombrie 1991) în Guvernul Petre Roman şi minis­trul Afacerilor Externe în Guver­nul Radu Vasile (29 de­cembrie 1997-22 decembrie 1999).
    Absolvent al Liceului „Spi­ru Haret“ şi al Facultăţii de Arte Plastice (la Secţia de istoria şi teoria artei), ca şef de promoţie, a participat la Şcoa­la de la Păltiniş, fiind, alături de Gabriel Liiceanu, unul dintre cei mai importanţi discipoli ai filosofului Constantin Noica. În tinereţe, la vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanţi, neremarcându-se totuşi prin gesturi militante de disidenţă. A ajuns persona non grata în urma scandalului „Meditaţiei Transcedentale“, pierzându-şi locul de muncă şi fiind nevoit să petreacă o perioadă de timp „în exil“ la Tescani. Deşi i-a fost permis să părăsească ţara încă înainte de 1989, întâlnind figuri de primă mână ale exilu­lui, precum cuplul Virgil Ie­runca-Monica Lovinescu, a ales să nu rămână în străină­tate.
    Doctor honoris causa al Universităţii „Albert Ludwig“ din Freiburg (2000) şi al Univer­sităţii „Humboldt“ din Ber­lin (2001), Commandeur des Ordre des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Legion d’ honneur şi autor de succes, a fost şi puternic contestat în ultimii ani, fiind asimilat, alături de Gabriel Liiceanu şi Horia Roman Patapievici, unui grup de interese care ar acapara viaţa intelectuală şi culturală a României. Andrei Pleşu a fost de asemenea aspru criticat ca susţinător al preşedintelui Traian Băsescu, deşi îşi depusese încă din 2005 demisia din funcţia de consilier prezidenţial.
    A fondat revista culturală „Dilema“ (mai târziu redenumită „Dilema Veche“), în care publică un editorial săptămânal. Ca scriitor, înregistrează un important succes de stimă şi de public (critica îl consacră dinainte de 1989 – N. Mano­lescu, Monica Lovinescu etc. , cărţile sale cuprind azi constant tiraje de zeci de mii de exemplare) cu volumele „Mini­ma moralia“ (1988), „Jurnalul de la Tescani“ (1993) şi „Des­pre îngeri“ (2003). Contrastul formal între o problematică gravă (cu deosebire morală, teologică şi existenţială) şi abordarea ei relaxată, adesea ludică şi de o frapantă veracitate, constituie elementul determinant al stilului său de autor.