„Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume/ Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman/ Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/Triumfător în lupte, un nume…”. Celor care nu-şi dau seama, la prima vedere, de unde provin aceste versuri, le reamintesc că au în faţă cea de-a doua strofă a Imnului Naţional, „Deşteaptă-te române”, poezie a paşoptistului Andrei Mureşanu având titlul original „Un răsunet”.
„Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume/ Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman/ Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/Triumfător în lupte, un nume…”. Celor care nu-şi dau seama, la prima vedere, de unde provin aceste versuri, le reamintesc că au în faţă cea de-a doua strofă a Imnului Naţional, „Deşteaptă-te române”, poezie a paşoptistului Andrei Mureşanu având titlul original „Un răsunet”.Cea de-a doua strofă a Imnului Naţional cenzurată însă, din care lipseşte numele cuceritorului Daciei, împăratul roman căruia istoria oficială îi atribuie startul colonizării latine a acestor meleaguri şi, implicit, a aşa-zisei etnogeneze a poporului român. Da, împăratul Traian, al cărui nume, mai nou, este cenzurat într-o veselie de reprezentanţii alianţei stângii pe la mitingurile electorale, care susţin, apoi că, a naibii fatalitate!, cd-ul este zgâriat ori se opreşte tocmai atunci când trebuie să se pomenească numele imperatorului roman. A cărui vină este una capitală pentru anii pe care îi trăim, şi anume că a purtat acelaşi nume cu actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. La fel de vinovat este, bineînţeles şi paşoptistul Mureşanu, care ar fi trebuit să insiste în a găsi o altă rimă la cuvântul „roman”.
Istoria cenzurării acestei strofe din Imnul Naţional nu este nouă; precedentul a fost creat la 1 decembrie 2004, de postul de televiziune PRO TV, care-şi aniversează debutul în eter de Ziua Naţională. Atunci, Imnul – cântat pe post de întreaga echipă a acestei televiziuni – a fost cenzurat, întrucât la data respectivă era în plină desfăşurare campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, când concurau actualul deţinător al funcţiei şi premierul în funcţie Adrian Năstase, cel care-i şantaja pe protevişti cu datoriile imense pe care aceştia le aveau la bugetul de stat.
Au mai urmat şi alte episoade, culminând cu episodul de la începutul lunii septembrie 2011, de la inaugurarea Arenei Naţionale, ocazie cu care s-a desfăşurat meciul România-Franţa, în deschiderea căruia Marcel Pavel a sărit ultimele două versuri ale celei de-a doua strofe, repetându-le pe primele două.
Iar acum, acesta a devenit un obicei pentru alianţa socialistă. Mai cinstit ar fi ca plagiatorul Ponta să dea o hotărâre de guvern prin care să-i oblige pe cei în drept să-i scoată din cărţile de istorie atât pe Împăratul Traian cât şi pe paşoptistul Andrei Mureşanu. Şi să comande un Imn nou, ceva de genul „Copilotul Motanului Felix cu crini la butonieră”.
Călin BOSTAN