Primăria Buzău se pregăteşte să solicite un nou împrumut. Este de înţeles, având în vedere că din împrumutul solicitat la Trezoreria statului acum trei luni nu a obţinut decât puţin peste 60%. Este vorba despre 9 milioane de lei, primiţi în două tranşe, cu care nu s-a reuşit achitarea arieratelor, rămânând, potrivit spuselor primarului Constantin Boşcodeală, de plătit facturi, restante de mai bine de trei luni, în valoare de 2 milioane lei.
Iar valul de ordine de plată nu au încetat să apară şi, drept dovadă, administraţia municipală buzoiană este obligată să se împrumute din nou. Luna trecută, pentru că nu a reuşit să achite 85% din datoriile mai vechi de 90 de zile înregistrate la finele lunii ianuarie a acestui an, Primăriei Buzău i-a fost sistată atât alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cea cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. Alte 14 primării din judeţ au fost în aceeaşi situaţie. Chiar dacă, pentru unele, sume au fost deblocate, ameninţarea insolvenţei nu a dispărut, cap de listă fiind chiar municipiul Buzău, care se pregăteşte să propună Consiliului Local Municipal o nouă solicitare de împrumut.
Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, o Ordonanţă de Urgenţă privind insolvenţa oraşelor, comunelor şi judeţelor. Documentul arată că unităţile administrative intră în acest proces dacă au datorii mai vechi de 120 de zile reprezentând peste 50% din bugetul general sau dacă nu s-au achitat obligaţiile salariale. Dacă ar fi să luăm în calcul datele de la finalul lui 2012, sunt mai bine de 160 care îndeplinesc criteriile. Cap de listă par a fi primăriile din Hunedoara, însă nu lipsesc şi cele mari, de reşedinţă de judeţ, precum Buzău sau Constanţa. Asta înseamnă că, a fi primar devine o profesie periculoasă.
Pe primarii „insolvenţi” îi paşte puşcăria
Ordonanţa aprobată de guvern îi înlocuieşte pe primarii rău-platnici cu administratori judiciari. Dacă sunt insolvenţi şi nu notifică la timp această stare de fapt, aceştia riscă să intre la puşcărie. Guvernul „arată acum pisica” primarilor şi şefilor de consilii judeţene, care ar putea să piardă dreptul de a mai face vreo cheltuială în detrimentul unui administrator judiciar, dacă au datorii restante.
Despre o lege care să reglementeze insolvenţa autorităţilor locale se vorbeşte de mai mulţi ani, de când arieratele „din teritoriu” – restanţele către firme de peste 90 de zile, o ţintă mereu ratată în acordul cu FMI – au dus la blocaje în economie, după principiul: firma face o lucrare sau furnizează un bun sau un serviciu şi statul uită să plătească.
Soluţia găsită de guvern până acum a fost aceea de a prelua mascat problema la nivel central şi să ofere împrumuturi autorităţilor locale din Trezorerie la o dobândă mică (dobânda de referinţă a BNR de 5,25%) în plafoane care au tot urcat, până au ajuns la 800 de milioane de lei. Banii care au plecat de la bugetul central către primării au mai redus din datorii până la 750 de milioane de lei la sfârşitul lunii aprilie, potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.
Pentru primari şi consiliile locale, plata arieratelor din resurse proprii înseamnă renunţarea la planurile de investiţii şi a altor tipuri de cheltuieli, de aceea preferă să aştepte o mână întinsă de la guvern, de multe ori prin suplimentarea fondurilor de la bugetul de stat.