Neînchiderea depozitelor ilegale de deşeuri aduce României încă condamnare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). CJUE a hotărât, joi, că România se face vinovată că nu a închis 68 de gropi de gunoi ilegale, însă eventuale sancţiuni financiare nu sunt aplicate în această fază a procedurii de infringement. Acesta este al doilea caz în care România este găsită vinovată de CJUE pentru neaplicarea legislaţiei UE, primul caz fiind tot unul de mediu, legat de exploatarea Moldomin.
Hotărârea de joi a CJUE vine după ce, pe 23 mai 2017, Comisia Europeană a dat în judecată România pentru neînchiderea a 68 de depozite de gunoi care încălcau o directivă europeană privind mediul.
„Prin faptul că nu s-a conformat, referitor la cele 68 de depozite de deşeuri în cauză, obligaţiei de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7
litera (g) şi cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, acele depozite de deşeuri care, în conformitate cu articolul 8 din directiva menţionată, nu au primit autorizaţia care să le permită să funcţioneze în continuare, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta”, a hotărât joi Curtea de la Luxemburg
De asemenea, CJUE obligă România la plata cheltuielilor de judecată.
Instanţa Uniunii Europene reţine totuşi că „România a luat măsuri în vederea închiderii şi a inspecţiei finale a depozitelor de deşeuri”, însă „niciunul dintre cele 68 de depozite de deşeuri în cauză nu a fost închis în conformitate cu Directiva 1999/31 anterior datei de 25 noiembrie 2015”.
Hotărârea de joi a CJUE nu vine acum şi cu sancţiuni financiare împotriva României. Mai departe, autorităţile române sunt obligate să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curţii.
Dacă, în ciuda hotărârii Curţii, România tot nu remediază situaţia, Comisia Europeană poate retrimite cazul la Curtea de Justiţie. Abia la a doua trimitere a aceluiaşi caz la Curtea de Justiţie, Comisia Europeană propune instanţei să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/ sau a unei plăţi zilnice.
Eventualele sancţiuni sunt calculate ţinând seama de importanţa normelor încălcate şi impactul încălcării asupra intereselor generale şi private, perioada în care nu a fost aplicată legislaţia UE şi capacitatea ţării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv). Eventuala sumă propusă de Comisie poate fi însă modificată de către Curte în hotărârea sa.
Trei dintre cele 68 de depozite neconforme de deşeuri sunt în judeţul Buzău, însă unul dintre ele a fost închis între timp, iar altul urmează să fie închis oficial, recepţia fiind programată pentru această săptămână.
Este vorba despre depozitul de deşeuri menajere Nehoiu, despre depozitul de deşeuri periculoase de la SC Fermit SA Rm. Sărat, pentru care autorităţile pregătesc recepţia finală a lucrărilor de închidere, însă rămâne neclarificată situaţia depozitului de deşeuri periculoase al SC Rafinăria Venus Oilreg SA, de asemenea de la Râmnicu Sărat.
Aceste trei depozite au făcut obiectul scrisorii de punere în întârziere suplimentară privind aplicarea necorespunzătoare a Directivei 1999/31/CE, cu termen de conformare luna iulie 2009, cu menţionarea riscului declanşării procedurii de infringement pentru încălcarea obligaţiilor comunitare.
Această scrisoare reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia Europeană având rolul de autoritate de investigare. În data de 23 mai 2017, Comisia Europeană a introdus o acţiune împotriva României privind cele 68 de depozite de deşeuri existente. Prin această acţiune, Comisia dorea să se constate că, prin faptul că nu se conformează obligaţiei de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri, siturile care nu au primit o autorizaţie care să le permită să funcţioneze în continuare, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii Europene.
Întrucât pentru remedierea acestei situaţii nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităţilor române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate, care, deşi nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o ameninţare pentru sănătatea umană şi pentru mediu. S-au înregistrat unele progrese, dar pentru 68 de depozite de deşeuri măsurile necesare de remediere şi închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia trimite autorităţile române în faţa Curţii de Justiţie a UE pe 23 mai 2017.
Depozitul Fermit, închis şi el
La Rm. Sărat sunt cele mai mari probleme. Dacă depozitul de deşeuri tehnologice periculoase ale SC FERMIT SA a fost şi el închis, urmărirea acestuia postînchidere însemnând o perioadă ulterioară de minim 30 de ani, la fosta rafinărie Venus Oilreg, aflată în faliment, unde sunt depozitate gudroane acide şi reziduuri petroliere, lucrurile sunt mai complicate.
La începutul lunii august, Garda de Mediu a cerut deţinătorului terenului – SC Remat Metal Master SRL – să solicite acordul de mediu pentru proiectul de închidere a depozitului, termenulul, de realizare fiind 31 octombrie 2018. Responsabilii firmei nu au răspuns însă apelului autorităţilor competente. Cum societatea în cauză este şi ea în insolvenţă şi nu dispune de fondurile necesare, s-a propus Primăriei Rm. Sărat încheierea unui contract de superficie între SC REMAT METAL MASTER SRL şi municipiul Râmnicu Sărat, astfel încât municipalitatea să acceseze un program de finanţare.
Potrivit prefectului Carmen Ichim, soluţia a picat, nefiind legală, fiind necesar ca primăria să deţină în proprietate terenul, astfel că procedurile de închidere a depozitului devin tot mai greoaie.
La cele trei depozite din judeţul Buzău, comisarii de mediu au efectuat mai multe verificări de-a lungul timpului, iar, în unele cazuri, amenzile aplicate au fost cele maxime, de 100.000 lei. La fosta rafinărie Venus Oilreg de la Rm. Sărat, deţinătorul depozitului nu a respectat vreodată termenele impuse de Agenţia de Protecţiea Mediului, iar reprezentantul legal al firmei care deţine fosta rafinărie, Remat Metal Mster SRL a fost invitat săptămânal la sediul Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu pentru întocmirea actului săptămânal de control, dar, o perioadă lungă, nu s-a prezentat. Vara trecută, autorităţile locale au fost obligate să ia măsuri pentru limitarea poluării de pe terenul fostei rafinării după ce un rezervor s-a fisurat şi a inundat o bucată importantă din teren.
Proprietarul iniţial, SC VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat, societate aflată în faliment, are activitatea sistată din anul 2002. În 2011 a fost elaborat un proiect tehnic pentru închiderea şi ecologizarea depozitului, efectuat de SC ENVIROSET SRL Brăila, termenul estimat pentru închiderea depozitului fiind 31 decembrie 2023, iar în 2014 Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a stabilit obligaţiile de mediu ce revin SC Rafinăria VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat.
Depozitul neconform pentru deşeuri industriale periculoase se întinde pe o suprafaţă de 6,2 ha, iar proprietarul actual al rezervoarelor este SC REMAT METAL MASTER SRL, care a cumpărat, în data de 20.11.2015, de la SC Rafinăria VENUS OILREG SA, prin lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă – avocat Pătru Ion Cristian, parte din active, deşeurile periculoase ajungând în proprietatea societăţii Albina Carpatica.
La finalizarea contractului de vânzare-cumpărare a activelor, APM Buzău a stabilit, încă de la sfârşitul lui 2015, obligaţiile de mediu pentru noul proprietar, dar acestea nu au fost respectate, motiv pentru care SC REMAT METAL MASTER SRL a fost sancţionată de mai multe ori cu amendă contravenţională, conform legislaţiei în vigoare, pentru că nu a efectuat monitorizarea factorilor de mediu (apelor de suprafaţă şi a apelor subterane) la termenele impuse, conform obligaţiilor de mediu avute. În urma deversărilor recente de deşeuri pe terenul fostei rafinării, cei responsabili au fost iar sancţionaţi pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu şi asigurarea pazei zonei.
Anul trecut, dintr-un rezervor dezmembrat de căutătorii de fier vechi s-au scurs cantităţi importante de reziduuri petroliere, însă abia anul trecut autorităţile au intrat în alertă, după ce curtea fostei rafinării a fost practic inundată de substanţe periculoase. Cel mai probabil, pentru acest depozit, România va suporta consecinţele unei sancţiuni pecuniare impuse de Curtea Europeană de Justiţie, dacă nu vor fi luate măsurile legale.