Numit de Corneliu Ştefan „un constructor de catedrală istoriografică”, Alex. Oproescu adaugă o nouă „cărămidă” la „construcţia” realizată de-a lungul carierei sale. Buzoianul a publicat recent un nou volum dedicat istoriei presei locale, o carte ce cuprinde 231 de titluri dispuse alfabetic, pe trei perioade semnificative.
„<Literatura în publicaţii buzoiene şi râmnicene: 1839-2000>, iată cartea pe care o port în suflet de atâţia ani! (…) Ideea abordării unei astfel de teme s-a ivit după apariţia lucrării „Scriitori buzoieni“ (1980) şi în plină documentare la Biblioteca Academiei pentru dicţionarul „Presa buzoiană şi râmniceană“ (1995, 1997, 2009; 2011). Cum titlul „Presa literară“ n-ar fi fost acoperitor dacă proiectata carte s-ar fi construit doar pe cele câteva zeci de jurnale „specializate“ (…) am considerat că <Literatura în publicaţii> e denumirea corectă, pentru a include şi presa moral-religioasă, de la „Vestitorul besericesc“ (1839) încoace, şi pe cea culturală, educativă, umoristică, de partid etc.”, a declarat Alex. Oproescu.
Cartea este fără doar şi poate un instrument pentru toţi cei interesaţi de istoria presei, dar aduce totodată informaţii inedite pentru toţi cititorii. Astfel, se poate constata o explozie de publicaţii imediat după Revoluţie, multe dintre ele nefiind cunoscute nici de ziariştii aflaţi în branşă la acea vreme. Una dintre ele ar fi „Gafa – Revistă de atitudine jignitoare neintenţionată”, a cărei „gaffer-şef” era Constantin Deneş. Publicaţia a rezistat pe piaţă timp de trei numere, din 21 mai 1996 până în 18 noiembrie 1996.
Vorbind despre publicaţiile vechi, autorul cărţii atrage atenţia că pe lângă „textele de parti pris, după caz, găsim în chip fericit colaboratorii: I.L. Caragiale, AI. Vlahuţâ, G. Coşbuc („gazeta“ lui C.C. Datculescu), O. Goga, N. Iorga, M. Sadoveanu, Titu Maiorescu, Ion Minulescu, G. Bacovia, V. Voiculescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu etc”.