Pregătiri de alegeri anticipate parțiale în două comune buzoiene unde primarii aleși în vara lui 2016 și-au pierdut mandatele înainte de termenul legal de patru ani, ca urmare a unor decizii de incompatibilitate rămase definitive.
Este vorba despre Săgeata și Săpoca unde, în prezent, atribuțiile primarului sunt îndeplinite de viceprimari, și unde, în prima jumătate a lunii iunie, localnicii cu drept de vot ar putea fi chemați la urne, după cum a declarat în week-endul tocmai încheiat premierul Sorin Grindeanu, la reuniunea de la Sinaia a coaliției de guvernare. Potrivit primului ministru ,citat de Agerpres, în cursul acestei săptămâni ar urma să fie adoptată o hotărâre de guvern privind organizarea de alegeri parțiale în data de 11 iunie.
„Legat de alegeri, săptămâna viitoare vom da hotărâre de guvern. Noi o să propunem și o să adoptăm în ședința de guvern data de 11 iunie pentru alegerile în localitățile unde primarii au devenit parlamentari sau sunt vacante locurile“, a precizat Grindeanu, sâmbătă, la Sinaia.
Sorin Tănase, fostul primar al comunei Săgeata, este primul ales local care, după alegerile locale din vara anului trecut, a fost pus în situația de a-și pierde mandatul la numai câteva luni de la reinvestire. Tănase a epuizat, la Înalta Curte de Casație și Justiție, și ultima cale de atac a deciziei Agenției Naționale de Integritate care, în aprilie 2014, a anunțat în cazul său existența stării de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât „a deținut simultan cu funcția de primar, și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul TĂNASE P. SORIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003“. Cu alte cuvinte, primarul comunei Săgeata s-a aflat în incompatibilitate încă de la preluarea mandatului pe care l-a obținut în vara lui 2012. Alesul local a știut, de la bun început, că se află în incompatibilitate, însă nu a putut renunța la PFA-ul pe care l-a înființat înainte de a deveni primar, întrucât ar fi beneficiat de o finanțare nerambursabilă pe care ar fi fost obligat să o restituie da-că ar fi închis PFA-ul respectiv.
În luna mai 2014, Sorin Tănase a contestat, la Curtea de Apel Ploiești, decizia ANI, iar după zece luni de proces, contestația i-a fost respinsă ca fiind tardiv formulată. Hotărârea a fost atacată, iar după un an și jumătate, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să-i anuleze recursul la sentința pronunțată de Curtea de Apel Ploiești. Hotărârea este definitivă, iar decizia ANI rămâne și ea valabilă.
„Decizia nr. 2488/06.10.2016. Anulează recursul declarat de reclamantul Tănase Sorin împotriva sentinței nr. 29 din 11 februarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Fără nicio cale de atac. Pronunțată astăzi, 6 octombrie 2016“, se precizează în sentința ÎCCJ.
Aflat în situația de a părăsi primăria la patru luni de la preluarea celui de-al doilea mandat, Sorin Tănase a mai depus, la Curtea de Apel Ploiești, o cerere de revizuire a sentinței pronunțate în cazul său de această instanță în februarie 2015, sentință pe care a contestat-o și, astfel, a putut să participe la alegerile din 2016, pe care le-a și câștigat.
Încetarea mandatului de primar a stat însă în pixul prefectului. Astfel că, în luna octombrie 2016 fostul prefect Aurelia Mitrea a semnat ordinul de încetare a mandatului, înainte de termenul legal, a mandatului de primar câștigat de Sorin Tănase. Între timp, acesta a atacat decizia reprezentantului Guvernului în județ și a pierdut deja procesul ce viza suspendarea actului administrativ, iar în prezent se află pe rolul Tribunalului Buzău cererea de anulare a ordinului de încetare a mandatului de primar al lui Tănase.
Sorin Tănase nu a părăsit primăria, ci a fost luat imediat consilier personal de viceprimarul care a primit atribuțiile de primar până la organizarea de alegeri anticipate parțiale. Între timp, așa cum anticipam, Sorin Tănase a câștigat concursul pentru funcția de administrator public care îi permite să rămână la cârma administrației locale din postul de „city manager“ – după modelul brevetat la Mărăcineni de fostul primar, Constantin Dumitru – cunoscut mai degrabă ca Titel Măleanu -, după ce a fost împiedicat să mai candideze pentru un nou mandat de primar tot din cauza conflictului de interese constatat de Agenția Națională de Integritate.
Dovadă este dispoziția din data de 27 octombrie 2016, exact cu o zi înainte ca prefectul să emită ordinul de încetare a mandatului său de primar, prin care Sorin Tănase a convocat în ședință extraordinară Consiliul Local al comunei, având ca unic articol pe ordinea de zi înființarea funcției de administrator public – acel post de „city manager“ – care îi poate asigura, în continuare, controlul asupra Primăriei Săgeata, fiind mai puternic chiar decât primarul în funcție.
La Săpoca, aceeași situație
După primarul comunei Săgeata, încă un edil și-a încheiat mandatul înainte de termen. Este vorba despre Iulian Manea de la Săpoca, declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate în 2014. Manea a pierdut definitiv procesul cu ANI, după ce, la Înalta Curte de Casație și Justiție, i-a fost respins recursul la sentința Curții de Apel Ploiești, care, de asemenea, îi respinsese acțiunea, ca fiind neîntemeiată, prin care a contestat decizia ANI. Astfel că pe 31 ianuarie 2017, prefectul județului a emis ordinul prin care mandatul de primar al lui Manea a încetat înainte de termen.
Dosarul de incompatibilitate al primarului de la Săpoca a bătut mult timp pasul pe loc la ÎCCJ. Din ianuarie 2015, când dosarul a ajuns la Curtea Supremă, nu s-a întâmplat mai nimic, până pe 28 septembrie, când i s-a admis, de principiu, recursul. Două luni mai târziu, judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat în defavoarea lui Iulian Manea, care mai poate recurge doar la căi extraordinare de atac, însă, în orice moment, ANI poate cere Prefecturii, ca și în cazul lui Sorin Tănase, primarul de la Săgeata, emiterea ordinului de încetare a mandatului de primar înainte de termen.
Inspectorii ANI au precizat, în martie 2014, că Manea se afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât deținea, simultan, atât funcția de primar al comunei Săpoca, cât și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003. Primarul comunei Săpoca spune că a renunțat însă la calitate încă din decembrie 2013 și a depus un punct de vedere după ce a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare.
La momentul respectiv, contactat de jurnaliști, Iulian Manea a declarat că a renunțat, din decembrie 2013, la calitatea de membru al Consiliului de Administrație al spitalului. Chiar și așa, mai bine de un an s-a aflat într-o situație clară de incompatibilitate, el ieșind din CA al Spitalului Săpoca abia după ce ANI a demarat verificările în cazul lui.
La scurt timp după primirea deciziei, Iulian Manea a contestat-o în instanță, însă judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești i-au respins cererea de anulare a actului administrativ. Manea a mers mai departe și a făcut recurs, care a fost judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, la mai bine de un an de la încheierea procesului pe fond.
Încă un primar bântuit de o decizie ANI
Primarul de la Vernești a pierdut și el, la Curtea de Apel Ploiești, bătălia cu inspectorii de Integritate. Daniel Năstase a atacat cu recurs decizia judecătorilor de la Ploiești, iar dosarul a ajuns, de asemenea, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
După mai bine de un an și jumătate, judecătorii ÎCCJ au admis de principiu recursul alesului local iar la termenul din 13 octombrie 2016 s-a decis comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului. De atunci, procesul a intrat în stand-by.
Asta după ce dosarul incompatibilității primarului de la Vernești, Daniel Năstase, a stat, din luna mai 2015, în procedură de filtru la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În luna aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate a constatat faptul că actualul primar al comunei Vernești, Daniel Năstase, aflat acum la al doilea mandat, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 martie 2008-7 aprilie 2010, întrucât a deținut, simultan, atât funcția de viceprimar, cât și pe cea de administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L., contrar prevederilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Năstase a atacat decizia ANI abia în luna august 2014, și, cum era de așteptat, Curtea de Apel Ploiești i-a respins contestația ca fiind formulată prea târziu. Însă Daniel Năstase a atacat decizia cu recurs, iar din luna mai 2015 dosarul se află în procedură de filtru și încă se așteaptă stabilirea unui termen.
ANI a cerut revocarea lui Năstase, Prefectura a spus „pas“
În august 2014, ANI a somat Instituția Prefectului să-l revoce din funcție pe Daniel Năstase. Conform unui comunicat postat pe site-ul Agenției, „solicitarea se bazează pe faptul că mai multe autorități locale refuză în mod nejustificat destituirea din funcții a persoanelor care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile sau conflictul de interese“.
Conform aceluiași comunicat, demersul Agenției ține cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 418/2014, care confirmă pe deplin interpretarea dată de ANI, Curtea Constituțională constatând faptul că „prevederile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în măsura în care sintagma «aceeași funcție» se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege“. Mai mult, „menționăm faptul că Decizia CCR este general obligatorie, astfel că art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu poate fi susceptibil de o altă interpretare în afara celei date de instanța de contencios constituțional“, au precizat reprezentanții Agenției Naționale de Integritate.
Astfel, Agenția Națională de Integritate a solicitat atunci unui număr de nouă autorități locale aplicarea sancțiunilor disciplinare în cazul unor aleși locali, printre aceștia numărându-se și primarul comunei Vernești, Daniel Năstase.
Prefectul de atunci al județului Buzău, juristul Maria Buleandră, care a fost, până la numirea sa în funcție, șef al Serviciului Juridic al Instituției Prefectului, declara pentru OPINIA că știe îndeaproape speța și că nu împărtășește, sub nicio formă, punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate.
,,S-a constatat că, în perioada cât a fost viceprimar al comunei Vernești, domnul primar Daniel Năstase a fost administratorul unei societăți comerciale fără profit. El nici măcar nu a atacat în instanță decizia ANI, întrucât dispozițiile legale aplicabile viceprimarilor nu sunt aceleași cu cele aplicabile primarilor. Mai precis, viceprimarii sunt tratați conform Legii 393/2004, privind statutul aleșilor locali, în timp ce primarii, conform Legii organice 215/2001 privind administrația publică locală. Instituția Prefectului a primit, încă de anul trecut, o somație de la Agenția Națională de Integritate, prin care cerea prefectului să emită un ordin care să constate încetarea înainte de termen a mandatului de primar al domnului Năstase. Ca șef al Serviciului Juridic, am prezentat Ministerului Administrației și Internelor un punct de vedere privind acest caz, împărtășit sută la sută de acesta. Pe scurt, susțineam, și susțin și acum, că emiterea unui asemenea ordin ar fi un abuz. Este posibil ca Agenția Națională de Integritate să mă și amendeze dacă nu răspund favorabil solicitării ei, dar prefer așa decât să comit un abuz“, a spus prefectul Maria Buleandră.
Câteva zile mai târziu, primarul de la Vernești contesta decizia ANI, iar o lungă perioadă dosarul a fost lăsat în uitare.