Termenul pentru dezbaterea proiectului de lege referitor la alegerea primarilor în două tururi, iniţiat de Partidul Naţional Liberal, a fost amânat de la 45 de zile la 15 zile de plenul Senatului, în urma unei dezbateri scurte, cu 65 de voturi “pentru” şi 38 “împotrivă”. Senatorul liberal Teodor Atanasiu a spus, în plenul camerei superioare a Parlamentului, că proiectul a fost plimbat prin comisii şi că nu este necesară o dezbatere publică, pentru că a fost dezbătut, după incendiul din clubul Colectiv, de oameni, în stradă.
,,Este vorba de cunoscuta lege privind modul de alegere a primarilor din România, este vorba de alegerea în două tururi de scrutin a primarilor. Ce se întâmplă cu acest proiect de lege? Îl plimbaţi de la o comisie la alta, îl plimbaţi, îl întoarceţi, îl amânaţi şi acum propuneţi să prelungim termenul de dezbatere (…) Nu avem nevoie de dezbatere publică, publicul a dezbătut în stradă imediat după evenimentele de la Colectiv şi publicul v-a spus cum trebuie votat, în două tururi. Vă e frică de această lege, tremuraţi de frica alegerilor în două tururi”, a declarat Atanasiu.
Liderul PNL Alina Gorghiu a declarat că, în maxim o săptămână, sesizarea Partidului Naţional Liberal privind organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin va ajunge la instanţa de contencios administrativ şi se va da un termen de judecată, astfel încât dosarul să fie trimis la Curtea Constituţională şi să fie tranşată problema. Ea a explicat, duminică, la PRO TV, că, în pofida scepticismului unora, este timp suficient pentru ca instanţa de contencios administrativ să trimită dosarul la Curtea Constituţională, care să dea o decizie, astfel încât alegerile locale să se desfăşoare în două tururi de scrutin: ,,E suficient timp; în câteva zile, în mod normal, guvernul trebuie să trimită întâmpinarea pe sesizarea noastră legată de două tururi de alegeri către instanţa de contencios. Noi suntem deja pregătiţi să depunem în foarte scurt timp întâmpinarea şi se va da termen. Deci eu estimez că, în maxim o săptămână, vom avea un termen în instanţa de judecată, termen la care să putem invoca excepţia neconstituţionalităţii alegerilor într-un singur tur. Instanţa va decide când trimite dosarul la Curtea Constituţională şi Curtea se va pronunţa”, a afirmat Alina Gorghiu.
Sistemul electoral care prevede alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene dintr-un singur tur de scrutin, în baza principiului „câştigătorul ia totul” şi-a demonstrat, pe 10 iunie 2012, şi în judeţul Buzău, neajunsurile în ceea ce priveşte reprezentativitatea aleşilor locali. Astfel, o prezenţă mică la urne a cetăţenilor coroborată cu un număr mare de candidaţi la funcţia de primar dintr-o unitate administrativ-teritorială a condus la situaţia ca persoana care a ajuns în respectiva funcţie să primească, de fapt, girul unui mic procent dintre cetăţeni, chiar sub 20 la sută.
Pentru a demonstra acest neajuns, OPINIA a făcut o comparaţie între procentele oficiale obţinute, pe 10 iunie 2012, de primarii din judeţ – care reprezintă raportul dintre voturile primite de respectivul candidat şi numărul de voturi valabil exprimate – şi cele reale, reprezentate de raportul dintre acelaşi număr de voturi şi numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale, adică numărul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Situaţia optimă teoretic este aceea în care procentul prezenţei la vot ar fi de sută la sută, respectiv cel oficial egal cu cel real. Cu cât prezenţa la vot este mai redusă, diferenţa dintre cele două valori scade, ceea ce conduce la o reprezentativitate mai mică.
Cel mai concludent exemplu în acest sens este primarul comunei Valea Salciei, Marian Muşat, care a fost singurul candidat la această funcţie şi a obţinut un procent oficial de sută la sută, respectiv 430 voturi din 430 valabil exprimate. Dacă raportăm, însă, numărul de voturi obţinute de acesta la numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, de 656, rezultă un procent real de 65,54 la sută. Şi în ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Cristinel Bîgiu, acesta a obţinut un număr de 102.518 voturi, dintr-un total de 234.571 voturi valabil exprimate. Aceasta înseamnă un procent oficial de 43,70 la sută; dacă raportăm numărul de voturi al aceluiaşi candidat la numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale – adică al cetăţenilor din judeţ cu drept de vot -, de 409.584, procentul real este 25,02 la sută.