Aici trebuia să fie un titlu cu mamele dumnealor…

   Dacă, până mai acum câteva luni, Buzăul strălucea pe harta corupției românești mai ceva ca Vasluiul pe cea a promiscuității rurale și a comportamentelor sexuale deviante, acum întreaga Românie pare a se fi aliniat trendului buzoian. Cuplul Ponta-Dragnea seamănă izbitor cu duo-ul Bîgiu-Boșcodeală, dacă facem abstracție de faptul că actualul lider interimar al Partidului Social-Democrat a fost ceva mai sfios după condamnarea de către instanța de fond și a demisionat din funcția de ministru.

   Ceea ce scriam, în urmă cu două zile, în interiorul acestei rubrici sub titlul ,,O nouă ofensivă a penalilor” (http://goo.gl/Zt0vbC), devine, pe zi ce trece, din ce mai evident. Cum din ce în ce mai evidentă este și lipsa de reacție a societății civile, în timp ce replica celor din clasa politică se încadrează la categoria ,,de vară”. Bineînțeles, este extrem de dificil să spui, la această oră, cum ar trebui să se manifeste niște oameni normali la cap în fața unor asemenea aberații. Pentru că, se vede, vorba bună – citește ,,declarații politice” sau ,,proteste”! – este demult depășită, pe sistemul înrădăcinat în politicul românesc ,,Câinii latră, ursul trece”. ­Pro­babil că o reacție potrivită ar fi una precum cea care a oripilat pe unii mai abitir decât violul în grup de la Vaslui și eliberarea agresorilor la un loc; și mă refer aici la textul-protest al jurnalistei Ramona Ursu ,,Violeaz-o pe mă-ta cinci minute, mă psihopatule! Sigur o să-i placă”. Vă las, însă, dumneavoastră plăcerea să adaptați titlul și textul situațiilor particulare despre care facem vorbire. Și multor altora din politica românescă.

   În cazul cazului violului din Vaslui, politicienii români s-au îmbulzit să arate cu degetul către diverse persoane sau instituții; însă nu am auzit pe vreunul spunând că va iniția, în următoarea sesiune parlamentară, un act normativ care să încerce să dreagă anumite lucruri. De exemplu să dea, în Codul Penal, o valoare adevărată violului, prevăzând o pedeapsă mult mai aspră pentru asemenea infracțiune, foarte aproape, dacă nu echivalentă cu cea pentru omor. Bine, veți spune, și pedepsele pentru corupție s-au înăsprit, iar domnii politicieni de toate calibrele se țin în conti­nuare de prostii. De acord, dar ar fi un pas înainte.

  De aceea aștept ca, măcar în cazul penalilor cărora li se mai permite să ne conducă, clasa politică să ia măsurile impuse de morală, măsuri care țin tot de politicieni. Adică măsuri legislative care să-i oblige pe care sunt cercetați sau judecați pentru infracțiuni legate de serviciu să stea liniștiți acasă și să fie ținuți deoparte de “continuarea proiectelor” croite special pentru buzunarele lor și pentru pușculițele de partid.

   P.S. Și, cu la fel de mare interes, aștept întâlnirea de mâine dintre consilierii județeni și președintele Cristinel Bîgiu. Căci pe cea dintre primarul Constantin Boșcodeală și aleșii municipali am văzut-o cu toții la prima ședință de Consiliu Local de după condamnarea acestuia.