Agricultorii cer declararea stării de urgenţă, din cauza secetei

        *„Este o cerere perfect justificată, pentru că este dezastru pentru agricultură”, susţine inginerul Gheorghe Tuzu

         După ce au strâns mai puţin grâu în hambare şi au constatat că  porumbul şi floarea-soarelui sunt pe punctul de a fi pierdute din cauza lipsei de precipitaţii, producătorii agricoli solicită Guvernului României declararea stării de urgenţă în sectorul agricol sau soluţii urgente pentru diminuarea efectelor secetei.

        *„Este o cerere perfect justificată, pentru că este dezastru pentru agricultură”, susţine inginerul Gheorghe Tuzu

         După ce au strâns mai puţin grâu în hambare şi au constatat că  porumbul şi floarea-soarelui sunt pe punctul de a fi pierdute din cauza lipsei de precipitaţii, producătorii agricoli solicită Guvernului României declararea stării de urgenţă în sectorul agricol sau soluţii urgente pentru diminuarea efectelor secetei.

          Potrivit unei petiţii adrese trimise prim-ministrului, Victor Ponta, semnate de reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (Asociaţia Naţională a Cartofului din România, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România, Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice etc.), agricultorii avertizează că în condiţiile în care în următoarele patru-cinci zile nu vor fi precipitaţii semnificative, culturile agricole vor fi calamitate în procent de 90-100%. „Seceta din toamna anului 2011, temperaturile foarte scăzute din iarna 2011-2012 şi lipsa precipitaţiilor din luna mai au dus la diminuarea substanţială a producţiei de grâu, orz şi rapiţă cu 50% faţă de un an normal, iar acum ne confruntăm cu o situaţie deosebită din cauza fenomenului de caniculă cu temperaturi de peste 35 grade şi a lipsei acute timp de trei săptămâni a precipitaţiilor, ceea ce a dus la calamitarea în proporţie de 30-70% la culturile de porumb, floarea soarelui şi soia. Menţionăm că, dacă în următoarele patru-cinci zile nu vom beneficia de precipitaţiile necesare, aceste culturi vor fi calamitate în procent de 90-100%. Se impune ca dumneavoastră să luaţi la cunoştinţă această stare de fapt şi să dispuneţi soluţii pentru diminuarea efectelor acestui fenomen. În această situaţie, considerăm că e necesar să fie declarată starea de urgenţă în sectorul agricol”, se arată în adresă.

 

„Fără despăgubiri de 20-30%,  mulţi agricultori nu vor putea relua activitatea în toamnă”

 

         Situaţia dezastruoasă de la nivel naţional este valabilă şi pentru judeţul Buzău, agricultorii contabilizând doar pierderi, 2012 fiind un an agricol diametral opus comparativ cu rezultatele anului  trecut.

         Inginerul Gheorghe Tuzu, directorul SC Agroglobal SA, spune că solicitarea fermierilor se bazează pe realitate, în opinia sa condiţiile meteorologice din acest an fiind dezastruoase pentru agricultură. „Este o cerere perfect justificată, pentru că este dezastru pentru agricultură. Producţiile de grâu sunt mai mici cu 60% faţă de anul trecut, orzul de toamnă la fel, rapiţa a fost compromisă de ger, iar porumbul şi floarea-soarelui sunt la limită, spre ofilire. |n momentul de faţă, fără despăgubiri de 20-30%, mulţi agricultori nu vor putea relua activitatea în toamnă. Marile ferme agricole s-au asigurat pentru incendii, pentru inundaţii, dar seceta şi gerul nu le asigură nimeni. Legea 381, prin care statul subvenţiona o parte din cheltuieli, când era stare de calamitate, a fost abrogată, dar cred că va trebui găsită o soluţie pentru a sprijini acest domeniu de activitate atât de important pentru economia naţională. Oamenii au credite, subvenţiile vin cu întârziere, iar cei care au reuşit să câştige ceva din agricultură în ultimii ani au investit tot în agricultură, nu în maşini sau în proprietăţi imobiliare. Dacă în urmă cu şapte-opt ani, erau suprafeţe mari de pârloagă, acum situaţia s-a schimbat, dar oamenii trebuie să fie sprijiniţi în situaţii ca aceasta ”, susţine inginerul Gheorghe Tuzu.