Pe vremea lui Hipocrate, părintele medicinei, se vorbea despre patru “umori” care circulă independent şi au diferite funcţii în organism[…]
Pe vremea lui Hipocrate, părintele medicinei, se vorbea despre patru “umori” care circulă independent şi au diferite funcţii în organism: bila galbenă, bila neagră, sângele şi saliva. Se presupunea că toate afecţiunile apăreau din cauza unui dezechilibru al acestor “lichide esenţiale”, iar consecinţa era incapacitatea organismului de a elimina materiile reziduale. Printre metodele de tratamente ale acelei epoci se regăsesc transpiraţia, purgaţia, voma şi sângerarea (provocată).
Astăzi, cheltuim sume considerabile şi timp pentru a elimina materiile reziduale din organism, deşi există numeroase remedii la îndemâna oricui. În timp ce în trecut provocarea sângerării şi a vomei reprezentau metode de tratament dure, dar destul de folosite, în prezent, mulţi dintre noi recurg, doar ocazional, la vechile obiceiuri, cum ar fi clisma, laxativele sau transpirarea în saune sau în sălile de gimnastică pentru a contribui la detoxifierea organismului. Paradoxale însă, lipitorile au redevenit o metodă de tratament.
Pudoarea poate agrava boala
“Sistemul reproducător, digestiv, urinar sau de reglare a temperaturii sângelui sunt adevărate minuni ale naturii, însă dacă acestea suferă, apar tulburări grave sau jenante. Sistemul reproducător este, la un moment dat, o sursă majoră de pudoare (ruşine), deoarece pot apărea anumite simptome despre care femeile se jenează să discute cu medicul curent chiar dacă sunt conştiente că asta este o mare greşeală. Trebuie ştiut că jenante sau nu, simptomele apărute la nivelul aparatului genital pot spune multe despre starea generală de sănătate a organismului. Astfel, analize ale materiilor fecale, urinei, transpiraţiei cu siguranţă nu sunt o pierdere de timp, putând fi considerate într-un anumit context chiar salvatoare de viaţă”, explică dr. Mircea Şuteu, chirurg obstetrician, şeful Secţiei OG I a Maternităţii Buzău.
Aere şi scurgeri vaginale
“Gazele (aerele) vaginale sunt, de regulă, un semn al începerii activităţii sexuale.Totodată, anumite exerciţii fizice sau yoga pot duce la apariţia acestor sunete considerate jenante pentru unele femei. În general, gazele vaginale sunt inodore. Dacă au însă un miros puternic, neplăcut, femeia trebuie să consulte medicul specialist, deoarece poate fi vorba despre o ruptură între vagin şi colon – fistula colovaginală.
Ruptura poate apărea în timpul copilăriei, poate fi rezultatul bolii Crohn sau a altor boli gastrointestinale şi poate provoca infecţii, dar şi alte afecţiuni. Trebuie ştiut, de asemenea, că atât cantitatea, cât şi consistenţa mucusului vaginal se schimbă după ce femeia are primul ciclu menstrual, dar şi în funcţie de stilul de viaţă al femeii. Chiar înainte de ovulaţie, mucusul vaginal al femeii devine clar şi mai puţin vâscos, iar odată cu înaintarea în vârstă, nivelul de estrogen scade şi, odată cu acesta, scade şi cantitatea de mucus. Scurgerile vaginale sunt perfect normale, dar schimbările neobişnuite legate de consistenţă sau de miros sunt semne de îngrijorare. De exemplu, dacă lichidul este alb şi vâscos, cu siguranţă semnalează o infecţie vaginală – afecţiune cunoscută sub denumirea de candidoză, şi apare la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani. Alte simptome ale acestei afectiuni sunt mâncărimile vaginale şi disconfortul în timpul urinării (numit disurie).
Scurgerile vaginale normale sunt lipsite de miros, însă dacă acestea sunt cauzate de infecţia cu o ciupercă, lichidul capătă un miros greu, asemănător celui de bere. Scurgerea vaginală albă sau cenuşie, dar nevâscoasă este simptomul vaginitei bacteriene, cele de culoare galbenă şi urât mirositoare, însoţite de mâncărimi vaginale şi usturime în timpul urinării pot semnala infecţia cu un parazit microscopic – Trichomonas vaginalis – iar afecţiunea se numeşte tricomoniază”, explică medicul ginecolog.
Simptome grave specifice bolilor sexuale
Majoritatea femeilor au, cel puţin o dată în viaţă, ciclu menstrual neregulat sau micoză vaginală, care se vindecă odată cu trecerea timpului sau cu simple tratamente la domiciliu. Totuşi, unele simptome ale bolilor sexuale feminine sunt complicate. Printre acestea se găsesc sângerările vaginale după un contact sexual, umflăturile sau rănile neobişnuite.
“Deseori, durerile pelvine, micile sângerări, mâncărimea sau alte simptome care se manifestă în zona genitală nu sunt atât de serioase. Chiar şi procesul normal al ovulaţiei poate provoca dureri. Când are loc ovulaţia, unele femei simt o durere ascuţită sau crampe într-o parte a abdomenului inferior. Durerea poate să se schimbe de pe o parte pe alta, de la lună la lună. De fapt, durerea pelvină declanşată la mijlocul ciclului menstrual, care ţine două trei zile şi nu se agravează, este normală. Scurgerile vaginale anormale ar putea fi însă semnul unei boli cu transmitere sexuală deşi, de cele mai multe ori, acestea sunt cauzele unor infecţii uşor de tratat. Cu toate acestea, unele simptome indică probleme medicale grave. Nu este cazul ca o persoană să intre în panică dacă le identifică, dar trebuie să se adreseze medicului”, precizează dr. Şuteu, încercând să explice când este necesar să se apeleze la medic.
Durerile pelvine
Durerea specifică ovulaţiei dispare în câteva zile. “Dacă durerile pelvine persistă sau nu dispar în timpul unui simplu tratament la domiciliu, trebuie contactat medicul. Atunci când o femeie are dureri cronice pelvine, ginecologul va face investigaţii pentru a verifica dacă este prezent vreun fibrom uterin benign sau endometrioza, specialistul fiind cel care va identifica (dacă este cazul) semnele unei posibile boli inflamatorii pelvine. În unele cazuri, durerile puternice se instalează brusc, situaţie în care pacienta trebuie să se prezinte imediat la medic. Ruptura sau sângerarea unui chist ovarian poate declanşa acest tip de durere. De obicei, după utilizarea medicamentelor analgezice sau calmante, simptomele dispar. Durerile pelvine mai severe se declanşează brusc în cazul unui ovar răsucit, când alimentarea cu sânge este blocată. Unele femei prezintă greaţă sau vomă. În plus, durerile abdominale şi sângerările vaginale pot semnala prezenţa unei sarcini extrauterine în care un ou fertilizat este implantat în afara uterului. În oricare dintre cele două situaţii se impune vizita de urgenţă la medic sau la camera de gardă. Din fericire, cele mai multe cauze de disconfort pelvin nu sunt legate de cancerul ovarian, simptomele acestei boli grave fiind persistenţa mai mult de două săptămani a balonării, presiune pelvină şi urinară frecvente, manifestate zilnic”, avertizează dr. Şuteu.
Sângerări neregulate
Pilulele contraceptive pot provoca sângerări reduse cantitativ, care nu sunt grave de obicei, dar dacă durata acestora se extinde către o lună sau două, sunt necesare investigaţii amănunţite. Sângerările neregulate pot avea diverse cauze: menstruaţii care durează mai mult decât normal, sângerări în perioada de ovulaţie, sângerare după contactul sexual etc. Sângerările anormale pot proveni din diverse cauze, care pot să nu fie grave (perimenopauza, fibroamele sau polipii uterini). Inclusiv bolile tiroidei pot afecta ciclul menstrual. Mamele care alăptează sau femeile aflate la menopauză pot sângera după contact, din cauza uscăciunii vaginale. Dacă sângerarea apare de fiecare dată după activitatea sexuală, este un semn că cervixul ar putea fi uşor iritat sau că ar putea exista o infecţie a colului uterin. Bolile cu transmitere sexuală, cum ar fi gonoreea sau chlamydia, provoacă leziuni cervicale care ar putea sângera în timpul contactului sexual. Dacă o femeie se află la menopauză, ea trebuie să fie foarte precaută, întrucât orice sângerare vaginală poate fi un semn de cancer uterin. Cancerul uterin, comparativ cu cel ovarian, este tratabil, mai ales dacă este descoperit într-un stadiu incipient. Iar semnul timpuriu de avertizare este sângerarea post-menopauză. De asemenea, orice sângerare vaginală înainte de pubertate sau în timpul sarcinii trebuie semnalată medicului specialist.
Leziuni sau umflături
Unele femei dezvoltă chisturi sebacee în zona inghinală. “Femeile însărcinate pot avea vene varicoase care se simt ca un nodul în zona vulvei, în poziţie şezândă. Toate acestea sunt, de cele mai multe ori, benigne. Totuşi, unii noduli sau răni pot fi serioase, de aceea trebuie examinate de medic. Rănile sau leziunile din zona genitală pot indica atât herpes, cât şi cancer. Simptomele cancerului vulvei includ: umflături neobişnuite, condiloame sau leziuni roşii, plate care nu se vindecă. Uneori, rănile devin solzoase şi decolorate. De asemenea, pe vulvă poate să apară o formă de cancer de piele, de aceea este necesară părerea specialistului şi intervenţia, la nevoie”, menţionează dr. Şuteu, încercând să atragă atenţia că intervenţia precoce, asupra oricărei afecţiuni, înseamnă şanse crescute de vindecare completă, în timp ce diagnosticarea tardivă poate fi fatală.