După trei ani în care au făcut cercetări, evaluări şi calcule, doi agricultori italieni cu experienţă în cultivarea şi procesarea roşiilor au demarat în această primăvară o afacere în acest domeniu la Buzău, contând pe specificul legumicol recunoscut al zonei.
Considerând acest prim an în care pun bazele firmei cu capital italian la Buzău drept unul experimental, în care vor testa cum vor prinde culturile de roşii din soiuri pentru industrializare aduse din ţara lor, recunoscută ca având cea mai puternică tradiţie în ceea ce priveşte cultivarea şi procesarea tomatelor în cele mai variate forme, cei doi asociaţi au încheiat un contract cu o fabrică din municipiu, care să prelucreze producţia de legume pe care o vor realiza.
Problemele pentru asociaţii noii firme, denumită Alma Agri and Food International SRL, au apărut chiar de la început, când primele tranşe de răsaduri cu roşii aduse cu TIR-ul din Italia, în alveole speciale din polistiren, nu au putut fi plantate în câmp, în timp util, din cauza ploilor abundente căzute în judeţ la finalul lunii mai, fiind compromise, spre disperarea acestora, care deja puneau sub semnul întrebării rentabilitatea afacerii lor.
În pofida acestor pierderi contabilizate chiar la debutul afacerii, respectiv 100.000 de plante, cât ar fi cultivat pe trei hectare, italienii au adus la Buzău noi transporturi cu răsaduri de roşii de la una dintre cele mai renumite pepiniere din ţara lor. Soiurile de roşii aduse sunt extrem de productive, sunt speciale pentru industrializare, nu necesită acele operaţiuni frecvente realizate manual, precum copilire, curăţare etc, odată cultivate în câmp, iar la maturitate ajung în acelaşi timp în proporţie de 80 la sută, ceea ce permite recoltarea lor mecanizată, printr-o singură trecere a combinei, care le separă automat.
Soiuri speciale italiene, pe 40 de hectare din judeţ
Pentru început, italienii au început cultivarea de roşii pe aproximativ 40 de hectare din judeţul Buzău, dintre care 20 ha la Cândeşti, pe terenurile fostei staţiuni legumicole din localitate, 17 hectare spre Spătaru şi alte trei hectare în Zona Industrială, fiind deja pus în funcţiune sistemul de irigaţii. Din totalul culturilor de roşii, 95 la sută sunt soiuri italiene, speciale pentru industrializare, dar vor testa şi soiuri româneşti, în proporţie de 5 la sută.
În acest an experimental pentru firma cu capital italian, care iniţial a testat terenuri din Bulgaria pentru a demara această afacere, dar a optat în final pentru România, considerând „mafia” de la vecinii noştri mai mare decât cea de la noi, se va face agricultură intensivă pe cele 40 de hectare cultivate, ceea ce reprezintă 33.000 de plante pe hectar. După care, dacă analizele de sol şi fertilitatea acestuia vor permite, vor trece la cultivarea superintensivă a roşiilor, ceea ce ar însemna 45.000 de plante pe hectar şi o productivitate superioară.
Italienii, interesaţi de subvenţiile de la statul român acordate cultivatorilor şi procesatorilor
„Întreaga producţie obţinută de pe cele 40 de hectare va fi prelucrată de fabrica cu care am încheiat contract, iar produsele obţinute, respectiv bulion, suc, pastă de roşii, ketchup etc, vor fi comercializate pe plan intern, iar o parte vor fi exportate. Dacă producţia va fi aşa cum se estimează, vom putea beneficia de subvenţii speciale de la stat, care se acordă cultivatorilor şi procesatorilor, pentru plusvaloare, pentru că ducem la fabrică materia primă şi dăm de lucru muncitorilor”, a precizat Tiberiu Coman, manager de proiect la firma italienilor şi care asigură interfaţa cu autorităţile române, având la rândul său instruire în legumicultură, în management şi marketing în agricultură, după absolvirea unor stagii de formare în Olanda şi Germania.
De asemenea, în pofida unui debut nu tocmai optimist, ca urmare a vremii nefavorabile care a distrus o mare parte din primele tranşe de răsaduri aduse din Italia, asociaţii noii firme întemeiate în primăvară la Buzău consideră că, pe termen mai lung, perspectiva este una bună şi le va permite să-şi extindă afacerea cu roşii de la 40 de hectare, cât este acum, la 300 de hectare în următorii ani.