* Ieri, la Prefectură, s-au întâlnit, pentru a găsi soluţii, prefectul Paul Beganu, conducerea Direcţiei de Sănătate Publică, cea a Casei de[…]
* Ieri, la Prefectură, s-au întâlnit, pentru a găsi soluţii, prefectul Paul Beganu, conducerea Direcţiei de Sănătate Publică, cea a Casei de Asigurări de Sănătate, a Sindicatului Sanitas, ale celor patru spitale publice din judeţ şi primarii localităţilor în care funcţionează unităţile sanitare cu paturi, respectiv, Consiliul Judeţean
Toţi factorii implicaţi în coordonarea, gestionarea şi susţinerea sistemului sanitar din judeţ s-au întâlnit, ieri, la Prefectură, într-o încercare disperată de a mai găsi soluţii pentru salvarea unităţilor sanitare cu paturi din judeţ. Discuţiile, pro sau contra, s-au axat în principal pe un Ordin al ministrului Sănătăţii, de anul trecut, prin care încă 158 de paturi din cele patru spitale din judeţ vor fi eliminate de la finanţare. Asta, în contextual în care şi anul trecut s-a “operat” o reducere substanţială a numărului paturilor, prin desfiinţarea a trei spitale rurale, iar unităţile sanitare cu paturi rămase se confruntă atât cu cea mai deficitară finanţare, cât şi cu cea mai mare aglomeraţie pe care au avut-o vreodată. “În ciuda acestor realităţi, în decembrie, Spitalul Smeeni a avut lipsă la salarii o treime, iar la Nehoiu s-a primit doar un sfert”, susţin conducătorii acestor unităţi sanitare şi primarii Nicu Năstase şi Alexandru Corcodel.
Delegaţie consistentă la Prefectură
Directorii spitalelor, primarii localităţilor în care funcţionează acestea, respectiv, Consiliul Judeţean şi Sindicatul Sanitas au cerut, imperativ, susţinerea la nivelul Ministerului Sănătăţii şi al primului ministru, a “necesităţii obţinerii unei derogări de la Ordinul ministrului sau, cel puţin, noi soluţii de finanţare”, a spus liderul buzoian al Sanitas, Mariana Munteanu. Liderul sindicatului din Sănătate a declarat că “în cazul Spitalelor Smeeni sau Nehoiu, unde deja există o situaţie disperată, nu se pot achita nici salariile, lipsa de finanţare a încă 3-4 paturi înseamnă colaps. Evident, pentru a-şi susţine cauza, fiecare spital, împreună cu primarul în care funcţionează, a adus argumente, între care cele mai importante au fost cele că au preluat bolnavii celor trei spitale publice desfiinţate anul trecut, că starea de sănătate a populaţiei este din ce în ce mai precară, că numărul de paturi/1.000 de locuitori este sub nivelul procentului stabilit la nivelul UE, iar Spitalul Săpoca deserveşte nouă judeţe, dar este finanţat numai de noi. Iar asta, în contextul în care în judeţul Buzău s-au desfiinţat trei spitale, în timp ce în altele nu s-a desfiinţat niciunul, ba chiar s-a suplimentat numărul de paturi”.
Responsabilitatea, la centru
Reprezentantul Ministerului Sănătăţii în teritoriu, dr. Venera Acsinte, directorul Direcţiei de Sănătate Publică, a declarat după întâlnirea de ieri că “nu s-a ajuns la nicio concluzie, dar este puţin probabil să se mai poată schimba ceva. Poate, dacă se va găsi înţelegere la nivelul Guvernului, să se amâne aplicarea Ordinului, dar cea mai eficientă soluţie ar fi aceea de a se institui o reorientare a surselor de finanţare prin care autorităţile locale să se implice într-o măsură mai mare”.
La rândul său, preşedintele director-general al Casei de Asigurări de Sănătate, ec. Laura Cârcei, consideră că “responsabilitatea felului în care se aplică politicile sanitare la nivel de judeţ este la Ministerul Sănătăţii, respectiv, la DSP. CJAS nu are în atribuţii decât colectarea şi gestionarea fondurilor , încheind contractele în baza politicilor MS. Este de luat în seamă faptul că presiunea s-a mărit pe spitalele rămase după desfiinţarea celor de la Pârscov, Pătârlagele şi Vintilă-Vodă, iar la Spitalul Săpoca este o situaţie specială; deserveşte nouă judeţe, dar banii provin doar de la Buzău. În plus, ar fi justificată şi o contribuţie a Ministerului Justiţiei, pentru bolnavii de la Cod Penal”.
Fără concluzii
În urma întâlnirii de ieri nu s-a ajuns la nicio concluzie, aşa că urmează noi runde de dezbateri, consultări şi negocieri.
Prefectul judeţului, ing. Paul Beganu, îşi asumă o parte din vină pentru faptul că “aceste întâlniri nu au avut loc de anul trecut”, dar consideră că principalii vinovaţi sunt chiar cei care acum se plâng, pentru că “nu s-au plâns atunci când se mai putea rezolva ceva. Acum este cam târziu, dar voi avea o nouă întâlnire, zilele acestea, cu reponsabilii DSP şi ai CJAS, pentru a analiza propunerile spitalelor şi a găsi, eventual, soluţii pe care să le propunem Ministerului Sănătăţii”.
De cealaltă parte, Sindicatul Sanitas a invitat, la “o nouă rundă de discuţii, managerii unităţilor sanitare cu paturi şi primarii, respectiv Consiliul Judeţean, în vederea întâlnirii cu parlamentarii de Buzău, cărora li se va cere sprijin, având în vedere că situaţia nu afectează numai angajaţii spitalelor, ci mai ales populaţia judeţului, care va fi în situaţia de a nu se mai putea trata”.