În acest judeţ pare să se lucreze în legalitate în albia râului Buzău, dacă luăm în serios rapoartele instituţiilor abilitate. Asta după ce, la inundaţiile din 2005, presa arăta cu degetul şi spunea că vinovaţi sunt cei care excavează balast de pe apa Buzăului. Potrivit reprezentanţilor Apelor Române, salariaţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Buzău s-au deplasat la toate perimetrele de exploatare în vederea încheierii proceselor verbale de recepţie a cantităţilor de agregate minerale exploatate, verificând existenţa bornelor pentru delimitarea perimetrului de exploatare, conform planurilor de situaţie din documentaţiile tehnice care au stat la baza emiterii actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, tehnologia de exploatare şi încadrarea în prevederile autorizaţiei de gospodărirea apelor.
Şi, cu toate acestea, nu există pădure fără uscăciuni. Afacerile cu balastiere stârnesc mari conflicte între firmele care nu au reuşit să-şi stabilească aria de influenţă ori ai cărori proprietari nu se mulţumesc doar cu ceea ce au. Astfel că au ajuns să se reclame între ei la Apele Române pentru exploatare ilegală. Sesizările s-au dovedit a fi întemeiate, fiind găsite utilaje neînmatricutate, motiv pentru care inspectorii nu au avut pe cine amenda.
„Am avut sesizări, şi am mers în teren acolo unde au fost exploatări necontrolate şi neautorizate, în lunile martie şi iulie. Din cauza faptului că nu au fost depistaţi agenţi economici care au făcut aceste exploatări – s-au găsit utilajele în albie şi n-am ştiut ale cui sunt – au fost înaintate sesizări către Inspectoratul Judeţean de Poliţie“, a spus directorul tehnic al Administraţiei Bazinale Buzău-Ialomiţa, Dumitru Iosif, în ultima şedinţă a Colegiului Prefectural. Doar că, după ce inspectorii au plecat, aşa şi utilajele au dispărut.
„În urma unor sesizări telefonice au fost verificaţi doi agenţi economici, constatându-se că pentru zonele respective nu au fost emise acte de reglementare din punct devedere al gospodăririi apelor, drept pentru care au fost înaintate sesizări către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău“, se menţionează într-un raport înaintat Prefecturii de către ABA Buzău-Ialomiţa.
Exploatările ilegale, din afara zonei autorizate au fost identificate pe zona Gălbinaşi, iar utilajele găsite în albia râului Buzău nu aveau nici numele de înmatriculare şi nici nu erau inscripţionate cu numele firmei aparţinătoare. Reprezentanţii Apelor Române ştiu cine sunt agenţii economici – două firme care îşi dispută zona Gălbinaşi-Săgeata.
Că sunt sau nu cunoscute ori că sunt sau nu firmele amendate, acţiunile de excavare în albia Buzăului continuă chiar dacă aceasta a contribuit la producerea inundaţiilor din 2005, 2012, 2014 şi chiar dacă cei responsabili spun că nu prea se mai exploatează ilegal. Numai în 2004-2005, inundaţiile au scos din buzunarul românului, în regim de urgenţă, peste 2.500 de miliarde de lei pentru înlăturarea imediată a efectelor calamităţilor, adică pentru repararea drumurilor şi căilor ferate distruse. Miliarde care au ajuns în conturile unor firme cu datorii la bugetul de stat, administrate de funcţionari publici sau patronate de clienţi politici.
Numai podul de la Mărăcineni, des vizitat de Băsescu, a înghiţit 515 miliarde din cauza exploatării excesive a balastului din zona pilonilor podului, fapt ce a afectat fundaţiile acestuia. După prăbuşirea podului de la Mărăcineni, excavaţiile fără noimă au încetat pentru un timp. Lucrurile, însă, se pare că au reintrat în matca lor, în sensul că excavaţiile din avalul podului se fac din nou la „rupere” şi Doamne fereşte de o nouă viitură.
Balastul extras fără nicio noimă din avalul podului de la Mărăcineni a fost şi este folosit la îndiguiri, îmbunătăţiri funciare şi balastări de drumuri, însă unele firme au fost obişnuite să deţină monopolul politic asupra afacerilor din domeniul balastierelor, exploatarea şi comercializarea balastului, pietrişului sau a rocilor ornamentale şi de construcţie fiind una dintre cele mai mănoase surse de venit, iar cei „întreprinzatori” prosperă. Şi de aici conflictele.
Personal insuficient pentru acţiunile de control
În prezent, în judeţul Buzău, în aria de competenţă a Administraţiei, Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa funcţionează 19 agenţi economici care desfăşoară activitate de exploatare agregate minerale în 23 de perimetre de exploatare, situate în albiile şi terasele cursurilor de apă (râul Buzău şi afluenţi). Dintre aceştia, 14 agenţi economici deţin şi staţii de spălare-sortare agregate minerale. Din cauza numărului insuficient de inspectori, controalele se fac doar în urma sesizărilor şi mai puţin inopinate.
„Datorită numărului insuficient de personal cu atribuţii de inspecţia apelor în anul 2017 (doi inspectori din şase posturi disponibile), a numărului mare de sesizări formulate de persoane juridice sau fizice, precum şi a solicitărilor formulate de diferite instituţii ale statului pentru participare la acţiuni comune de control, în perioada 01.01.2017-15.09.2017 s-au efectuat trei controale de către salariaţii biroului Inspecţia Bazinală a Apelor din cadrul A.B.A. Buzău-Ialomiţa, la agenţi economici care au ca obiect de activitate extragerea de agregate minerale din albiile cursurilor de apă, dar s-au efectuat controale lunare de către salariaţii S.G.A. Buzău. Astfel, lunar, salariaţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Buzău s-au deplasat la toate perimetrele de exploatare în vederea încheierii proceselor verbale de recepţie a cantităţilor de agregate minerale exploatate, verificând existenţa bornelor pentru delimitarea perimetrului de exploatare, conform planurilor de situaţie din documentaţiile tehnice care au stat la baza emiterii actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, tehnologia de exploatare şi încadrarea în prevederile autorizaţiei de gospodărirea apelor“, se mai spune în raportul A.B.A. către Instituţia Prefectului.