Dacă românii îl înfierau pe Sorin Grindeanu pentru că guvernul pe care l-a condus avea 73 de secretari de stat, executivul lui Mihai Tudose are 135, titrează B1 TV, care face comparaţie cu o ţară mult mai mare, precum Franţa, al cărei aparat guvernamental, mai complex, are doar 39 secretari de stat, de aproape patru ori mai puţin!
Conform sursei citate, cele 25 de ministere ,,pline” ale guvernului Tudose se încarcă, aproape zilnic, cu noi secretari de stat şi noi consilieri. Au fost zile în care au apărut în Monitorul Oficial chiar şi peste zece decizii de numire în aceeaşi zi.
Campion absolut în privinţa numărului de secretari de stat este ministerul mamut condus de Sevil Shhaideh, cu 13 asemenea funcţii, plus consilierii aferenţi. Dintre aceştia, cel puţin doi sunt din Teleorman, respectiv Adrian Ionuţ Gâdea şi Iuliana Camelia Coporan. Membri ai diviziei Teleorman-Tel Drum descoperim şi în rândurile celor şapte secretari de stat de la Ministerul Fondurilor Europene; deputatul Adrian-Ionuţ Gâdea, actual secretar, este fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi a funcţionat tot ca secretar de stat în acelaşi minister în cabinetul Grindeanu.
Dintre cei cinci secretari de stat în Ministerul Sănătăţii se face remarcat Dan Dumitrescu, de asemenea din Teleorman, fiul lui Mircea Dumitrescu, administratorul public al judeţului, pus sub acuzare în dosarul Tel Drum!
Epopeea Tel Drum din ministere nu se poate încheia fără să amintim şi de unul dintre cei şapte secretari de stat din Ministerul Afacerilor Externe, George Ciamba, cel care, imediat după ce a fost numit în funcţie, a transferat-o la cabinetul său, pe postul de consilier, pe Ioana Gheorghiaş, fiica lui Mugurel Gheorghiaş, zis ,,Melcul”, prieten şi coleg de cămin şi de trupă rock, în studenţie, cu Liviu Dragnea şi acţionar Tel Drum.
La fel de discretă ca şi tatăl său, râmniceanca Ioana Gheorghiaş lucrează în Ministerul Afacerilor Externe, fiind membru al Corpului Diplomatic. Înaninte de a penetra această lume, ea a fost subalterna lui Emil Boc, Traian Băsescu, Victor Ponta şi Dacian Cioloş, scrie cotidianul ,,România Liberă”.
Cariera Ioanei Gheorghiaş în administraţia publică începe în 2011. În şase ani, ea a fost angajată a Palatului Cotroceni, pe vremea când preşedinte era Traian Băsescu, dar a ocupat şi funcţii publice şi în guvernările Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta şi Dacian Cioloş. În ciuda perioadelor lungi în care a lucrat la stat, fiica acţionarului râmnicean al Tel Drum – firma de casă a lui Liviu Dragnea cât acesta a condus Prefectura şi Consiliul Judeţean Teleorman – a reuşit să se ţină departe de ochiul indiscret al presei. Până când „Rise Project” a publicat primul episod al anchetei „Dragnea, fortăreaţa din Brazilia”, în care apar informaţii detaliate despre afacerile acestuia cu Mugurel Gheorghiaş. La scurt timp, fiica sa, Ioana, şi-a sters pagina de Facebook. De altfel, ea a refuzat să intre în dialog cu „România liberă”, mailul trimis de reporterul acestui cotidian pe adresa sa de serviciu rămânând fără răspuns.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dat curs parţial solicitării „României Libere” de a furniza informaţii despre activitatea Ioanei Gheorghiaş, pe motiv că unele nu sunt de interes public: „Structura de încadrare, sarcinile de serviciu reprezintă elemente ale dosarului profesional ale salariatului şi nu reprezintă o informaţie de interes public în sensul Legii nr. 544/2001 (…) Potrivit art. 5 alin. (5) lit. l) din HG nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici, dosarul profesional al salariatului este confidenţial, la acesta având acces persoanele şi autorităţile expres menţionate de dispoziţiile art. 11 şi art. 12 din actul normativ pre-citat”. Singura informaţie concretă furnizată de MAE este aceea că Ioana Gheorghiaş „este angajată în Ministerul Afacerilor Externe pe o funcţie diplomatică, ca – urmare a promovării concursului de admitere în Corpul diplomatic şi consular al – României (2014-2015)”.
Traseu profesional
„România Liberă“ a reuşit, însă, să refacă traseul profesional al fiicei acţionarului râmnicean al Tel Drum consultând declaraţiile de avere şi de interese depuse de-a lungul timpului. Primele documente de acest tip sunt datate 1 iulie 2011. În acel an, Ioana Gheorghiaş s-a angajat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), organism în structura Guvernului Emil Boc, pe funcţia de „consilier la cabinetul ministrului”. La acea vreme, DAE era condus de Bogdan Mănoiu, care avea rang de ministru. În septembrie 2011, Departamentul s-a transformat în Ministerul Afacerilor Europene, conducerea instituţiei fiind preluată de Leonard Orban, actual consilier prezidenţial.
La scurt timp, ea s-a angajat la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Traian Băsescu. În aprilie 2012, ea a depus declaraţii de avere şi de interese în calitate de consilier în cadrul Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, unde şef i-a fost tot Bogdan Mănoiu. Potrivit unor surse din mediul politic, Ioana Gheorghiaş a lucrat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale până în septembrie 2012, când Traian Băsescu a revenit în funcţia de şef al statului, după suspendarea sa în Parlament, din luna iulie a aceluiaşi an.
La începutul lui 2015, intră prin concurs în Corpul Diplomatic şi se angajează în Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Direcţiei de Armonizare Legislativă, ea fiind de formaţie jurist. Potrivit unui articol publicat de gazetaromaneasca.com, a participat la „Diaspora Estival”, eveniment desfăşurat la Eforie Nord, în cadrul căruia a prezentat Serviciul SOLVIT, „un serviciu de asistenţă juridică gratuită pus la dispoziţia românilor din zona UE”.
În 21 decembrie 2015, depune primele declaraţii de avere şi interese ca angajat MAE în calitate de secretar III, însă în cadrul Direcţiei Europa Occidentală şi Europa Centrală (DEOEC).
Fiică de om de afaceri potent financiar cu avere moderată
Averea Ioanei Gheorghiaş este relativ modestă, în ciuda faptului că este fiica unui om de afaceri potent din punct de vedere financiar. O vreme, a fost asociat unic şi administrator al firmei RS Brokerasist SRL, specializată în comercializarea de asigurări, cu sediul în Râmnicu Sărat. Activitatea firmei a fost suspendată în 11 ianuarie 2012, la şase luni după ce a s-a angajat în administraţia publică centrală, şi lichidată trei ani mai târziu, în 20 martie 2015.
În prima sa declaraţie de interese, din 1 iulie 2011, a menţionat dividende în valoare de 15.200 de lei de pe urma activităţii acestei firme, alături de venituri din salarii în cuantum de 1.260 lei. Până în 9 aprilie 2012, averea sa nu suferă modificări semnificative. La această dată apar însă două noutăţi. Prima: contractarea unui împrumut de 7.000 de euro de la SC Domisisi Construct SRL, scadent în august 2012. A doua: un loc de parcare subteran, de 13,55 metri pătraţi, în Bucureşti, dobândit prin cumpărare în cursul aceluiaşi an. În aceeaşi declaraţie, la capitolul „Venituri”, Ioana Gheorghiaş menţionează venituri salariale de 13.150 lei şi dividende de 16.800 lei. Acestor sume se adaugă 369 de lei venituri salariale de administrator al RS Brokerasist SRL şi 245 de lei, de la Patronatul Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.
Între 4 septembrie 2012 şi 21 decembrie 2015, fiica acţionarului Tel Drum nu a mai depus declaraţii de avere şi de interese, pentru că nu a mai ocupat funcţii publice. În cele de la finalul anului 2015, a declarat venituri salariale încasate de la MAE de 37.700 lei. În data de 30 mai 2016, Ioana Gheorghiaş menţionează un teren intravilan de 3.200 de metri pătraţi, localizat în sat Coţatcu, comuna Podgoria. Ea declară că este unic proprietar şi că l-a cumpărat în 2015. De precizat că în declaraţia din 21 decembrie 2015 acest teren nu apare, ceea ce înseamnă că fie a fost achiziţionat în intervalul 22-31 decembrie, fie nu a fost trecut în declaraţia precedentă. Tot în mai 2016 a menţionat salarii de la MAE în valoare de 47.464 lei şi dividende de la RS Brokerasist SRL în valoare de 58.413 lei, lichidată cu nouă luni înainte.