După zece ani de luptă acerbă în justiţie pentru a intra în posesia unei suprafeţe importante de pădure în munţii Buzăului, Academia Română ar putea rămâne fără ea înainte de a reuşi reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate cele 18.023,3 hectare de pădure din judeţul Buzău. Sunt multe voci care spun tot mai apăsat că Academia Română nu avea dreptul să ceară atâta pădure, ci puţin peste 3.000 de hectare, motiv pentru care autorităţile judeţului s-au trezit în 12-lea ceas şi au decis să acţioneze, deşi Academia Română are deja titlu de proprietate, încă din 2011, pentru cel puţin 11.900 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră, primite în proprietate din fondul forestier naţional pe raza comunei Gura Teghii. Cu toate acestea, Academia a ajuns să stăpânească, prin Ocolul Silvic Privat Penteleu, peste 13.000 de hectare de pădure, care, în mare parte, se suprapune cu suprafeţe deţinute de Obştea Moşnenilor Buzoieni dar şi de alţi proprietari persoane fizice.
De altfel, un îndelungat război pornit cu mai multă vreme în urmă între Obştea Moşnenilor buzoieni şi Academia Română s-a soldat, în 2015, cu o aşa-zisă victorie a celei din urmă. În 2015, pe 20 octombrie, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţa totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău. Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni face referire la împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu, după cele de la Brăeşti şi Nehoiu, Academia devenind astfel cel mai mare proprietar de teren din judeţul Buzău. Însă, Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, iar acum vrea şi diferenţa de până la 18.000 hectare, cu care a fost pusă în posesie Obştea Moşnenilor Siriu, motiv pentru care a chemat-o în judecată atât pe acesta, care deţine suprafaţa respectivă, cât şi Comisia Locală Siriu pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Comisia Judeţeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate pe un teren, despre care Direcţia Silvică spune că face parte din domeniul public al statului, şi plata unor penalităţi de întârziere de 100 lei/zi aplicate prefectului, tocmai pentru că, în 2015, Comisia Judeţeană de Fond Funciar nu a emis o hotărâre prin care să se pronunţe dacă eliberează sau nu titlu de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 18.000 hectare retrocedate pe amplasament direct ori dacă este de acord cu acea sentinţă judecătorească.
Mai exact, 5.000 de hectare retrocedate Academiei Române s-a suprapus peste suprafaţa retrocedată Obştii Moşnenilor, şi de aici întreaga poveste. Academia Română a contestat în instanţă titlul de proprietate dat Obştii Moşnenilor, care, la rândul ei, a atacat titlul dat Academiei.
Citeşte şi: Cine este fostul angajat al Romsilva care i-a făcut rost Academiei Române de alte câteva mii de hectare de pădure în nordul Buzăului
Între timp, au apărut şi alte persoane care se consideră proprietare pe suprafeţele deţinute de Academia Română şi de Obştea Moşnenilor aşa zişi de pe Buzău, iar instanţa a fost solicitată să se pronunţe şi pe aceste solicitări.
Ca urmare, acţiunea în instanţă are ca efect întreruperea exploatărilor de lemn în zona respectivă, ca o asigurare asupra fondului forestier, până când se va stabili proprietarul suprafeţei în litigiu.
În data de 29 iunie a acestui an, Garda Forestieră Focşani a dispus suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru Ocolul Silvic Privat Penteleu.
Serviciul public cu specific silvic implică marcarea arborilor, eliberarea de documente pentru transport şi valorificare, precum şi paza pădurilor, în caz de solicitare. Aceste acţiuni reprezintă etapa premergătoare exploatării lemnului de către personalul silvic care funcţionează în cadrul ocoalelor silvice. Suspendarea serviciului public cu specific silvic încetează la momentul clarificării situaţiei juridice a terenurilor forestiere. Cu alte cuvinte, s-a dat interzis la exploatare până când se va stabili cine, ce, cum, unde şi câtă pădure trebuie să primească. Cum era de aşteptat, Academia Română a dat în judecată Garda Forestieră Focşani şi Comisia Judeţeană de Stabilire a Dreptului de proprietate de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Buzău şi a cerut suspendarea dispoziţiei Gărzii Forestiere. Tribunalul Bucureşti a respins, pe 12 septembrie, cererea Academiei Române, astfel că ieri, Garda Forestieră Focşani, împreună cu reprezentanţii Direcţiei Silvice Buzău, au pus în aplicare dispoziţia din data de 29 iunie, iar dreptul de pază a pădurilor aflate în administrarea Ocolului Silvic Penteleu a fost dat Ocolului Silvic de stat Gura Teghii.
Potrivit portalului instanţelor, Academia Română cere acum anularea deciziei în cauză iar primul termen în procesul intentat Gărzii Forestiere şi Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată a fost stabilit pentru data de 5 octombrie.
Decizia de suspendare a serviciului public cu specific silvic pentru Ocolul Silvic Privat penteleu vine după refuzul prefectului judeţului de a retroceda încă o suprafaţă de peste 4.400 de hectare de pădure Academiei Române, suprafaţă care se află, în totalitate, în proprietatea statului român.
Donaţie sub semnul întrebării
Pentru restanţa de peste 4.400 de hectare, Academia se loveşte acum de o puternică opoziţie din partea autorităţilor Buzăului, care spun că au motive solide să refuze restituirea.
În 2007, Academia Română a obţinut, în justiţie, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 18.023,3 hectare de pădure pe raza localităţilor buzoiene Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii, care i-ar fi fost donate de celebra familie Maican, în baza unei monografii întocmită la Chişinău, care ar fi departe de adevăr. Atunci, Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române a apelat la serviciile unei case de avocatură pentru recuperarea, prin proces deschis la Judecătoria Pătârlagele, a celor 18.000 de hectare de pădure de pe muntele Penteleu. A urmat recursul formulat de obştile de moşneni din zona de munte a Buzăului, ale căror terenuri împădurite se găseau, parţial sau integral, în suprafaţa pretinsă de Academia Română. Tribunalul Argeş a menţinut însă concluziile primei sentinţe. În 2010, Academia a obţinut astfel o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurea din Buzău. Au apărut mari probleme însă la punerea în posesie. Fundaţiei Patrimoniu a Academiei Române nu i-au fost restituite decât aproximativ 13.500 de hectare, întrucât restul suprafeţei fusese retrocedată Obştii Moşnenilor Buzoieni. Obştile au argumentat că, la data naţionalizării, erau în posesia suprafeţelor de pădure menţionate. Înscrisul care a constituit dovada dreptului de proprietate a moşnenilor sau moştenitorilor acestora a fost o sentinţă din 1946, dată de Tribunalul Judeţean Buzău. În această sentinţă, ,,în virtutea legii, se constată că Obştea Moşnenilor Buzoieni, zişi de pe Buzău, cu sediul în comuna Nehoiaş, judeţul Buzău, are fiinţă de obşte, în conformitate cu legea silvică, compusă din membri arătaţi în tabela anexă acestei sentinţe, din care face parte integrantă, şi că stăpâneşte în codevălmăşie bunul comun moşnenesc din perimetrul ce cuprinde pădurile, păşunile, fâneţele şi golurile de munte din munţii judeţului Buzău, limitat aproximativ de graniţa veche a Ardealului, apa râului Buzău şi apa Slănicului”. Prin această sentinţă, familia Maican, de la care Academia Română pretinde că a primit prin donaţie pădurile de pe Penteleu, a pierdut definitiv şi irevocabil pădurea în favoarea proprietarilor particulari şi a Obştilor.
Academia Română nu s-a lăsat păgubaşă şi a târât în proces Obştea Moşnenilor. Astfel, pe 20 octombrie 2015, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţa totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău. Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni solicita împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu, nimic altceva decât decizia iniţială, favorabilă Academiei, emisă de Judecătoria Pătârlagele. Doar că, deşi magistraţii au specificat şi amplasamentele pe care trebuia refăcut dreptul de proprietate, pe zonele indicate fuseseră deja puse în posesie obştile de moşneni, iar alţi proprietari aveau procese verbale de punere la dispoziţie.
Presiuni pentru schimbarea amplasamentelor cu altele, aflate în proprietatea statului
Pentru reîntregirea suprafeţei de pădure a Academiei Române, Comisia Locală Siriu a identificat o suprafaţă de 4.457 de hectare, trunchi dintr-o pădure de stat, preferată de Academie pentru că a fost bine îngrijită şi nu necesita cheltuieli de refacere. S-a constatat, la scurt timp, că nici această măsură nu este lipsită de probleme. Directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş, spune că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafaţă. Luna trecută, în cadrul lucrărilor Comisiei Judeţene de Fond Funciar, Pitiş le-a explicat membrilor forului că suprafaţa respectivă a aparţinut dintotdeauna statului român şi că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafaţă. „Expertiza de identificare a celor 4.400 de hectare a fost făcută fără participarea administratorului, a Direcţiei Silvice Buzău, în condiţiile în care punerea în posesie, punerea la dispoziţie a suprafeţelor, se face cu participarea celui care administrează. Nu vin să-mi aleg eu, mai ales că nu dovedesc că este amplasamentul iniţial, suprafeţele de pădure pe care cer să mi le retrocedeze“, a spus directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Mai mult, Pitiş a spus că solicitarea Academiei ar fi făcută de un fost angajat al Romsilva care cunoaşte calitatea deosebită a pădurii de pe acel amplasament. Este vorba despre inginerul Adrian Angelescu, fost inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Focşani şi fost director al Direcţiei Silvice Buzău, despre care Pitiş spune că a plecat din fiecare dintre aceste instituţii după scandaluri monstruoase pe bani publici şi aranjamente. Ulterior, pe baza argumentelor aduse de către directorul Pitiş, la propunerea prefectului de Buzău, Carmen Ichim, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a votat, în unanimitate, împotriva retrocedării suprafeţei de 4.457 de hectare, pe motiv că aceasta se află în proprietatea publică a statului român. Prefectul Carmen Ichim şi-a asumat astfel riscul de a fi în situaţia să plătească daune, în valoare de 100 de lei pe fiecare zi de întârziere, până la ducerea la îndeplinire a obligaţiei, pentru nepunerea în posesie a unor suprafeţe de teren, după ce a cerut Comisiei Judeţene de Fond Funciar să nu aprobe restituirea a peste 4.400 de hectare pădure către Academia Română.
La Tribunalul Buzău se judecă astăzi apelul declarat de prefectul judeţului, Direcţia Silvică şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor la hotărârea Judecătoriei Pătârlagele care obligă Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să se pronunţe asupra propunerii înaintate de Comisia Locală Siriu pentru aplicarea legilor fondului funciar, şi asupra propunerii Comisiei Locale Gura Teghii de fond funciar, vizând validarea diferenţei de suprafaţă de 4457,9468 ha teren cu vegetaţie forestieră în vederea atribuirii către Academia Română. Hotărârea atacată a obligat de asemenea Prefectul judeţului Buzău, în calitatea sa de Preşedinte al Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău, la plata unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere în punerea în aplicare a deciziei.