- Bisocenii, prezenţi şi ei la sărbătoarea Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana
Bisoca este o stare de spirit. Asta spun localnicii, dar şi toţi cei care ajung aici, la 1000 de metri, unde începe muntele, la Campusul Fundaţiei „ Sfântul Sava“, fie şi numai pentru o vacanţă, pentru o oră-două de linişte şi de pace, şi cu atât mai mult, dacă participă la ceremonialul religios care se petrece în zilele de duminică sau din zile de sărbătoare. Poate şi din această cauză, bisocenii dau o mână de ajutor Fundaţiei „Sfântul Sava“ pentru a putea avea grijă de miile de copii care vin şi petrec câte o săptămână din vacanţa de vară, având toate cele de trebuinţă asigurate gratuit. „Este o biserică construită în 40 de zile, după care a urmat o perioadă mai îndelungată de împodobire cu pictură interioară şi exterioară, ca şi la Voroneţ; odoarele au fost aduse de localnicii noştri le purtăm veşnică recunoştinţă. I-am simţit mereu aproape de noi. De la înfiinţarea campusului şi până acum, nu ne-a lipsit nimic de aici. Să vină cineva să ia ceva. Dumnezeu ne păzeşte şi localnicii sunt omenoşi, cinstiţi, darnici întotdeauna; din bunătatea lor, au venicit aici şi au adus prinoase şi un zâmbet şi o vorbă buină acestpor copii minunaţi care s-au perindat şi în vara aceasta“, a spus preotul Mihail Milea.
Campusul aduce bucurie copiilor năpăstuiţi de soartă, este raiul pe care mulţi copii nu l-au găsit niciodată acasă. Este locul de vecinătate cu Dumnezeu, este un loc de bucurie pentru multe suflete fragede necăjite. Campusul „Sf. Sava“, de la Bisoca a fost construit în 1995 şi cuprinde două pavilioane cu etaj, o bisericuţă în stil maramureşean şi un foişor pentru activităţi educative. Sâmbătă, campusul s-a umplut, pentru că, pe lângă copiii orfani aflaţi în tabără, au venit şi localnicii, care au luat parte la hramul bisericuţei maramureşene.
„Astăzi ne-am întâlnit aici în mod special pentru că este o zi deosebită; este ziua hramului, sărbătoarea acestei biserici, a copiilor, dar şi a părinţilor de copii“, a spus părintele Mihail Milea, care a oficiat slujba, alături de preoţii Neamţu de la Săpoca şi Constantin de la Cernăteşti.
2000 de copiii au petrecut câte o săptămână de vacanţă în Campus
Ca în fiecare vară, şi anul acesta în Campusul de la Bisoca au poposit peste 2.000 de copii de diferite vârste, orfani sau proveniţi din familii cu situaţii materiale dificile. Despre copiii care au poposit aici a amintit şi părintele Constantin, care a slujit aici la harmul bisericii din campus, „Ioachim şi Ana“, împreună cu părintele Neamţu şi cu părintele Mihail.
Sâmbătă, 9 septembrie, i-am întâlnit în campus pe copiii din Centrul de plasament nr. 2 Buzău. Ei au fost ultima serie de copii cărora părintele Mihail Milea le-a asigurat peste vară o săptămână de vacanţă de neuitat. Prin grija părintelui, preşedinte al Fundaţiei Sfântul Sava, ei au fost găzduiţi, gratuit, ca toţi copiii care ajung aici, în tabăra de la Bisoca. Ei au participat aici la programe care le stimulează capacitatea de dezvoltare, dar au avut şi suficient timp şi de joacă în mijlocul naturii, un lucru simplu, de care nu se pot bucura însă în altă parte.
O sărbătoare a familiei. O sărbătoare despre părinţi şi copii
Sâmbătă, în campusul de la Bisoca a fost însă şi praznic. Biserica Ortodoxă îi cinsteşte, pe 9 septembrie, pe Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, părinţii după trup ai Maicii Domnului şi bunicii Domnului Hristos. Și pentru că bisericuţa în stil maramureşean din Campus, în care copii găzduiţi aici merg la liturghie duminicile, are hramul „Sfinţii părinţi Ioachim şi Ana“, la sărbătoare au participat atât copii Centrului de plasament nr. 2 care se aflau în tabără, dar şi localnicii din Bisoca, care au venit special pentru a participa la slujbă şi, apoi la „masa bucuriei“, cum îi spune părintele Mihail Milea.
Sărbătoarea părinţilor Ioachim şi Ana este o sărbătoare despre părinţi şi copii. De aceea, părintele Mihail Milea le-a vorbit copiilor orfani care au petrecut o săptămână în tabăra din Campus, despre relaţia părinţi-copii.
„Noi nu ne alegem părinţii. Ei sunt darul lui Dumnezeu. Părinţii sunt cei care ne aduc pe lume, cu binecuvântarea lui Dumnezeu. Părinţi, la fel de preţuiţi, sunt şi cei care ne cresc de-a lungul vieţii, pentru că se întâmplă ca tatăl sau mama să plece mai devreme la Dumnezeu, în cer. Nu suntem singuri, ci îndată, alţi oameni cu inimă bună, ca şi mama, ca şi tata, au grijă cu toată dragostea de noi. şi aceştia sunt tot părinţii noştri: cei care ne învaţă în şcoală, cei care ne ajută în viaţă, cei care ne-au botezat, cei care ne-au cununat şi duhovnicul, cel care ne spovedeşte şi ne împărtăşeşte; duhovnicul nostru tot părinte este. Deci nu suntem niciodată fără părinţi şi părinţii niciodată nu sunt singuri. Chiar dacă le-a plecat un copil în lumea de dincolo, ei rămân părinţi de îngeri“.