Lucrările de reabilitare a podului de la Mărăcineni întârzie, deşi reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere dădeau asigurări că, la sfârşitul lunii august, acestea vor demara. Iată că nu s-a întâmplat aşa şi, în continuare, gaura din suprastructura betonată a căii de rulare este semnalizată cu balize direcţionale, reprezentând un real pericol pentru participanţii la trafic.
În plus, decidenţii CNAIR au lansat, pe 28 august, o nouă licitaţie ce vizează lucrări la podul de la Mărăcineni. Este vorba despre achiziţia de Servicii de proiectare ,,DALI, PAC, PTE, AT – Prag de fund – zona prag îngropat mal drept la pod pe DN 2 km 114+570 peste râul Buzău”, prag de fund care a suferit degradări majore în urma fenomenelor meteo extreme din 2014, care a avut ca termen de depunere a ofertelor 31 august. Achiziţia lucrării de proiectare a mai fost scoasă la licitaţie şi în septembrie 2016, iar intervenţia este necesară pentru stoparea fenomenului de eroziune a elementelor albiei râului Buzău în zona podului.
În urmă cu fix o lună de zile, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat, prin reprezentanţi, că reabilitarea podului va începe la sfârşitul lunii lunii august, iar durata lurărilor este de opt luni. „În data de 20 iulie s-au deschis ofertele pentru podul de la Mărăcineni. În acest moment, ne aflăm în faza de evaluare, care are ca termen limită 15 august. Trebuie să precizăm că a fost depusă o singură ofertă pentru acest proiect. Trebuie să precizez şi că, după semnarea contractului, se va da ordinul de începere a lucrărilor, iar lucrările vor dura opt luni de zile”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu. Acesta a mai precizat că, timp de opt luni, întregul trafic dintre Capitală şi Moldova va fi preluat de celălalt sens de mers al podului, Buzău-Râmnicu Sărat. În toată această perioadă se vor reface structurile metalice şi vor fi consolidaţi stâlpii de beton, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 5 milioane de lei.
Râmâne de văzut de când va curge acest termen, având în vedere că vineri, la finalul şedinţei Colegiului Prefectural, subprefectul judeţului, Sorin Gheorghe, a precizat că nu este cunoscută o dată la care vor fi începute lucrările la podul peste râul Buzău, de la Mărăcineni.
Mai bine de doi ani de promisiuni
De mai bine de doi ani de zile, şoferii care circulă pe podul vechi de la Mărăcineni, unul extrem de important pentru tot ceea ce înseamnă trafic auto între Moldova şi Capitală, şi-au pus viaţa în pericol din cauza indolenţei responsabililor din compania ce ar trebui să administreze drumurile din România. A fost nevoie ca placa de suprabetonare, aşezată peste structura metalică a podului, să se găurească pentru al doilea an la rând pentru ca autorităţile buzoiene să aibă curaj să deranjeze responsabilii Companiei Naţionale de Drumuri şi să ceară oficial un punct de vedere de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere referitor la starea podului vechi peste râul Buzău de la Mărăcineni, aflat într-o avansată şi continuă stare de degradare, dar şi în legătură cu oportunitatea închiderii acestuia.
Ceea ce se credea anul trecut că e doar o lucrare pentru refacerea unui metru pătrat de asfalt s-a dovedit a fi un lucru mult mai complicat, iar acoperirea găurii din structură, prin care se vedea apa Buzăului, nu a fost decât o soluţie pentru nici jumătate de an.
Prima problemă a fost semnalată în luna aprilie 2016, iar o lună mai târziu pe carosabil apărea cea de-a doua gaură prin care se putea vedea cu uşurinţă apa râului Buzău.
Acestea au fost primele semne menite să arate celor responsabili că podul de la Mărăcineni, vechi de peste 80 de ani, este într-o stare avansată de degradare şi că trebuie luate măsuri de urgenţă.
Nu s-a întâmplat însă aşa şi s-a mers tot pe cârpeala obişnuită. De altfel, şi anul trecut a fost anunţată o licitaţie pentru desemnarea unui executant, însă, în final, tot muncitorii de la SDN Buzău au acoperit găurile apărute în placa de beton.
Restricţiile de tonaj şi de viteză, ignorate
Podul de la Mărăcineni este zilnic tranzitat de peste 40.000 de maşini, foarte multe de mare tonaj, care suprasolicită suprastructura podului vechi de la Mărăcineni şi care nu dau doi bani pe restricţia de 40 de tone, dar nici pe cea de viteză, de 10 km pe oră.
Apoi, mai spun specialiştii, albia râului Buzău e exploatată haotic în amonte de pod, de către cei care fac afaceri cu balast, ceea ce afectează podul. De altfel, după cum se ştie, în 2005, podul s-a rupt după ce unul dintre picioare s-a deplasat tocmai din cauza exploatării haotice din albia râului Buzău. S-au făcut fel de fel de anchete, dar nimeni n-a răspuns pentru acea mare avarie, care a produs bugetului naţional şi transportatorilor pagube de sute de milioane de euro.
Pe de altă parte, podul de la Mărăcineni a fost sursa de bani pentru firme precum Iptana, Colas sau Efklidis. Miliardele alocate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru reabilitarea şi întreţinerea podului construit în anul 1932 de armata germană s-au dus pe apa Sâmbetei în primăvara lui 2005, când lucrarea a cedat sub forţa apelor.
Structura podului s-a erodat din cauza exploatării de balast efectuata de SC SCREG Romania SRL în zona pilonilor centrali. SCREG a fost preluată de compania franceză Colas SA, iar pietrisul scos din albia raului Buzau a fost folosit pentru Autostrada Bucureşti-Constanţa.
Niciuna dintre firme nu a fost chemată la audieri de PNA, actuala DNA, deşi pagubele au fost imense, iar obiectivul distrus era unul de interes public major.
Pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, ducând la prăbuşirea acestuia şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova timp de aproape jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din ţara noastră. Torenţii viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susţinere şi l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu a cedat şi al doilea pilon şi podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porţiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbuşit în albia râului.
Încă din 9 mai, traficul rutier între Bucureşti şi Moldova a fost blocat, iar singura soluţie temporară a fost construcţia unei punţi provizorii. La 11 mai, militarii Batalionului 3 Geniu Mărăcineni au început construirea a trei poduri cu picioare scurte, la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulaţiei pietonale şi a vehiculelor de intervenţie. În următoarele zece zile au fost realizate celelalte două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt, pentru pietoni şi biciclişti.
O nouă viitură, care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă, a distrus, pe 13 iunie, unul dintre cele trei poduri militare şi le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului, pe o rută de 30 de kilometri, prin Berca. Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis, după ce debitul apei a urcat la 800 de metri pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea, însă, cel mai grav a fost că a afectat şi lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde lei vechi. Mai multe utilaje au fost luate de ape.
La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce preşedintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar şi în zile consecutive.