- Cunoscuta interpretă de muzică populară Elena Sima, participă, în calitate de cercetător de folclor, la şezătoarea mihăileştenilor
Folclorul este inima oricărei culturi. Şi trebuie să spunem că inima tradiţiilor strămoşeşti va bate, săptămâna aceasta, la Mihăileşti, o comunitate buzoiană în care se organizează, pentru a treia oară, ,,Terapie prin folclor“, o activitate culturală ce poartă amprenta autenticităţii şi are drept scop reînvierea tradiţiei şezătorilor, un obicei străvechi din viaţa satului românesc. Pentru mihăileştenii cărora le este dor de copilărie, de bunici, de întoarcerea la rădăcini, s-a pus la cale, pentru a treia oară, o incursiune în timp, sub forma unei şezători. Numai că, de data aceasta, şezătoarea nu va avea loc la un cămin cultural, ori la şcoală, ori în nu ştiu ce cadru organizat, ci va fi acolo unde îi este locul, într-o gospodărie de oameni primitori. Mai exact, evenimentul va avea loc joi, 24 august, orele 18,00, în curtea casei doamnei Elena Hornea, sufletul acestui proiect, o fiică a satului, care şi-a dăruit mulţi ani din viaţă formării şi dezvoltării copiilor mihăileştenilor presărându-le în suflet comori nepreţuite educaţionale, morale şi de caracter, în calitate de cadru didactic. Şi tot despre doamna Hornea trebuie să spunem că a sădit în pământul acesta buzoian ,,Spic de grâu“, care, acum, după opt ani de activitate, este un ansamblu de dansuri tradiţionale româneşti recunoscut în toată ţara, încărcat de premii şi diplome obţinute la festivalurile de specialitate.
Şezătoare ca pe vremea bunicilor
Cea de-a treia ediţie a şezătorii „Terapie prin folclor” are un specific aparte.
Atmosfera de petrecere şi voie bună de la şezătoare va fi întreţinută de poeziile şi cântecele rapsozilor. La acestea se vor adăuga cântece de lume şi de joc. Jocul va fi încins de tineri spre încântarea bătrânilor care-şi vor reaminti de vremurile în care se prindeau la hora satului.
„Scânteia care a redeschis vâlvătaia care eu crezusem că s-a stins vine din partea îndrăgitei interprete de muzică populară Elena Sima, profesor de psihopedagogie la origine, care acum face un master pe teme de folclor şi şi-a propus să cerceteze mai multe zone folclorice. Spre marea mea bucurie şi onoare, şi-a propus să cerceteze şi vatra folclorică de la Mihăileşti“, spune Elena Hornea. Prezenţa interpretei la această şezătoare nu este întîmplătoare. Îndrăgita interpretă de muzică populară Elena Sima, din Moldova, va fi prezentă în vatra folclorică Mihăileşti nu numai în calitate de interpretă de muzică populară, ci şi în calitate de cercetător, urmînd studii de master în calitate de student al Facultăţii de Litere Bucureşti, domeniul etnologie, antropologie culturală şi folclor.
„Eu mi-am dorit să fie cunoscută vatra folclorică a Mihăileştiului şi iată că Elena Sima vine acum să cerceteze, să vorbească cu bătrânii satului, să cunoască mai bine ansamblul, să stea de vorbă cu copiii şi oamenii din spatele acestui ansamblu. Pentru că acest ansamblu nu a picat din stele. În spatele lui stau nişte oameni cu suflet mare. Între ei, Dumitru Ilie, producător de grâu la societatea «Albina>, în vârstă de 75 de ani, stă pe urmele noastre să vadă ce ne trebuie: ne-au trebuit opinci, a încălţat 40 de copii cu opinci, ne-a trebuit coregraf, a dat bani şi plătit coregraful să-i înveţe şi alte dansuri decât cele pe care le ştiam eu: «căluşul>, «dans moldovenesc>.Acest om merită să stea la loc de cinste şi i-am adresat invitaţia de a se afla împreună cu noi la şezătoare. Pentru ca Elena Sima să nu fie singura care ne va cânta – pentru că şi-a propus să răsplătească vatra noastră cu cele mai frumoase cântece ale ei – am invitat şi un rapsod popular din satul mamei mele, Glodeanu Sărat, care va cânta fără acompaniament. Tot de la Glodeanu Sărat am invitat o părticică din «Vatra glodenenilor>, ansamblu înfiinţat tot de mine în amintirea mamei, ca să nu se supere mama că am făcut ansamblu doar în satul tatei, Mihăileşti; şi am făcut ansamblu şi în satul unde a copilărit ea şi unde a dansat la hora satului, până să o cunoască tata şi s-o ia de nevastă şi să o aducă la Mihăileşti”, a povestit Elena Hornea câte ceva din desfăşurătorul evenimentelor care se vor petrece la şezătoarea căreia îi va fi gazdă.
Şi… despre carte
,,Sunt invitaţi toţi cei sub aripa cărora m-am format ca om. Este invitată doamna mea învăţătoare, trecută de 80 de ani, vecinii din jurul casei care mă ştiu de copil şi i-am copiat în unele acţiuni şi toţi care m-au ajutat să cresc cel de-al doilea copil al meu, căci aşa numesc eu Ansamblul «Spic de grâu>. Sunt invitaţi bătrâni din sat care au a-şi aminti şi au a povesti de cum făceau ei şezătorile, este invitat Ansamblul «Spic de grâu>, pentru că el întotdeauna a înflorit pământul de la Mihăileşti prin dansurile lui, dar şi scriitori. şi de această dată, ca de fiecare dată, îl avem alături de noi pe scriitorul Gheorghe Petcu, om de suflet şi membru al Uniunii Scriitorilor. A scris acea monografie de folclor a judeţului şi comunicăm pe aceea lungime de undă. Prietenia noastră s-a întâmplat într-un festival, când noi concuram şi dânsul era preşedinte de juriu, şi nu s-a mai destrămat, ba dimpotrivă, am închegat-o şi mai bine“, a mai spus Elena Hornea. Şi nu putea fi altfel, cu atât mai mult cu cât Elena Hornea este şi un păstrător de tradiţii în versurile pe care le-a aşezat între filele unui volum, şi pe care, cu siguranţă, pe unele le va rosti cu ocazia acestei şezători. În versurile sale cu o tematică bogată din viaţa satului poţi să admiri oamenii ce dau strălucire acestui colţ de vatră românească, începând cu proprii părinţi, pe care i-a avut drept model.
Tradiţiile, punţi între generaţii
Tradiţiile populare transmit valori şi creează punţi între generaţii. Ele sunt documente grăitoare despre istoria şi cultura acestor locuri.
Pentru ca datoria morală să fie împlinită faţă de cei care au vieţuit înaintea noastră pe meleagurile buzoiene se străduiesc să fie păstrătorii comorilor de suflet românesc şi prin aceasta continuatorii frumoaselor tradiţii, şezătoarea de la Mihăileşti este de natură să contribuie la cultivarea respectului faţă de tradiţiile culturale şi obiceiurile din această zonă folclorică, la formarea şi dezvoltarea la copii a unor componente educaţionale, morale şi de caracter şi la cunoaşterea şi valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare româneşti prin respectarea, practicarea şi transmiterea lor generaţiilor actuale şi viitoare. Unele experienţe din viaţa satului rămân prinse şi în versurile cântecelor populare. „La celelalte ediţii am invitat şi solişti de muzică populară din zonă: Ion Băicuş, de la Florica, Ofelia Haranguş – fostă colegă cu mine la Liceul Pedagogic, Corina Pârvu, mihăileşteancă stabilită în Bucureşti care are melodii foarte frumoase despre locurile natale: «M-am născut la Buzău>, «Sunt fată de la Mihăileşti> – şi Taraful de lăutari de la Mărgineanu“, îşi reaminteşte Elena Hornea.