Eliminarea timbrului de mediu, de la începutul lunii februarie, a cauzat creşterea peste măsură a numărului de maşini second hand, iar efectele Programului “Rabla”, derulat în ultimii ani şi menit să ducă la o întinerire a parcului auto la nivelul întregii ţări, prin impulsionarea vânzărilor de maşini noi, au fost efectiv anulate în cele doar şase luni în care s-a dat „liber“ la înmatriculările de SH-uri.
Anularea timbrului de mediu a fost bucuria şoferilor buzoieni însă după câteva luni se văd şi consecinţele pentru autorităţi. În prima parte a anului 2017 numărul înmatriculărilor a crescut atât de mult încât aproape că l-a depăşit pe cel înregistrat în tot anul 2016. Este cifra cea mai mare pe care o înregistrează Serviciul de Înmatriculări Buzău de la înfiinţare.
Consecinţa? Parcul auto este din nou îmbătrânit, asta dacă ţinem cont numai de numărul rablelor înmatriculate în ultimele 7 luni ale acestui an. După furia din primăvară, imediat după eliminarea timbrului de mediu, între timp, situaţia s-a mai calmat însă, chiar şi aşa zeci de dosare se depun în fiecare zi. Spre exemplu, luna trecută, în fiecare zi au fost înmatriculate peste 40 de autoturisme şi autoutilitare.
În total, în luna iulie au fost înmatriculate 827 de autoturisme şi 78 de autoutilitare care se adaugă celor 11.972 de maşini înmatriculate în Buzău în primele şase luni ale anului, ceea ce înseamnă că numărul autovehiculelor înregistrate în judeţ în primele şapte luni aproape l-a depăşit pe cel din tot anul 2016.
Germania rămâne ţara din care cei mai mulţi buzoieni şi-au achiziţionat autoturisme second-hand, mărcile nemţeşti, rămânând în preferinţele şoferilor buzoieni, dovadă că numai luna trecută peste 200 de autoturisme VW au fost înmatriculate la Buzău. Opel este următoarea marcă auto preferată de buzoieni, la fel şi FORD, Audi sau BMW. Cele mai multe autoturisme noi înmatriculate luna trecută în Buzău sunt de producţie autohtonă- Dacia.
Locurile de parcare, o problemă acută
În aceste condiţii, problema locurilor de parcare în municipiul Buzău devine una din ce în ce mai apăsătoare pe zi ce trece, pentru şoferii buzoieni şi cei aflaţi în tranzit. Deşi autorităţile locale promit că vor amenaja mai multe locuri de parcare, aceştia nu fac faţă numărului de maşini care creşte zilnic şi este din ce în ce mai mare de la an la an.
Primăria Municipiului Buzău a întocmit recent un nou proiect privind parcările din municipiul Buzău. În documentul lansat în dezbatere publică pe site-ul administraţiei locale, sunt cuprinse mai multe zone din oraş în care locurile de parcare ar putea fi ocupate doar în baza unui abonament sau a unei plăţi funcţie de timpul în care autoturismul staţionează. Şoferii ar urma să scoată din buzunare 2 lei pentru primele 30 de minute sau 12 lei pentru două ore.
Vor exista trei feluri de parcări la nivelul municipiului şi anume cele cu tarifare progresivă, cu tarif fix şi parcări de reşedinţă. În parcările cu tarifare progresivă, între orele 00.00 şi 07.00 se va putea parca în mod gratuit. Primele 30 de minute, după programul respectiv, vor costa 2 lei, o oră – 5 lei, două ore – 12 lei iar pentru mai mult de 2 ore se adaugă 10 lei/oră.
Între 17,00 – 21,00 va exista o tarifare uniformă, indiferent de durata ocupării locului de parcare, iar între 21,00 – 24,00 se va putea parca gratuit. Taxa de parcare se va achita prin intermediul unui automat sau chiar prin SMS. Vor exista şi parcări în care se va achita un tarif fix de 2 lei pe oră sau pentru care se vor putea elibera abonamente lunare.
Proiectul privind parcările publice cu plată ar urma să fie implementat pe mai multe străzi intens circulate dar şi unde lipsa locurilor de parcare este o problemă reală – Bulevardul Nicolae Bălcescu, Bulevardul Unirii, Strada Independenţei, Strada Democraţiei, Bistriţei, Aleea Industriilor, Nicolae Titulescu, 1 Decembrie, Bulevardul Gării şi Col.Ion Buzoianu. Peste 3000 de locuri publice de parcare gratuite ar putea fi transformate astfel în parcări cu plată. De departe cele mai multe vor fi amenajate pe Bulevardul Unirii acolo unde primăria îşi propune să traseze nu mai puţin de 786 de locuri de parcare.
Propuneri pentru siguranţă rutieră
Aproape 1,3 miliarde de lei a cheltuit statul român în ultimii 7 ani pentru a scoate din circulaţie peste 250.000 de rable mai vechi de 8 ani, cheltuială care, acum, pare inutilă.
Potrivit presei centrale, anul trecut, vârsta medie a unei maşini aduse din străinătate era de 8 ani, însă în primele luni ale anului 2017, după eliminarea taxei, vârsta medie a unei maşini a crescut la 13 ani. Urmare a acestui fapt, susţin specialiştii în domeniu, a crescut şi numărul de accidente provocate de defecţiunile tehnice ale maşinilor. În anii următori, proprietarii maşinilor mai vechi de 12 ani ar putea fi obligaţi să efectueze inspecţia tehnică periodică în fiecare an.
În urmă cu ceva timp, Registrul Auto Român a avansat legislativului două propuneri de efectuare a ITP (Inspecţia Tehnică Periodică) menite să sporească siguranţa în trafic. Este vorba despre creşterea frecvenţei de efectuare a ITP pentru autoturisme începând cu vechimea de 12 ani, de la 2 ani, cât este în prezent, la 1 an. De asemenea, instituţia amintită are în vedere şi mărirea termenului de efectuare a primului ITP pentru autoturismele noi. Astfel, un autoturism nou achiziţionat va efectua primul ITP la 3 ani şi nu la 2, cum este în prezent.
Referitor la propunerea ca ITP să fie efectuat la 1 an pentru autoturismele mai vechi de 12 ani, RAR a efectuat o serie de statistici ca bază argumentativă. Conform acestora, vârsta medie a vehiculelor ce compun acest parc activ, se situează pe un trend crescător începând încă din anul 2009, când această valoare era de 8,63 ani, ajungând anul trecut la valoarea de 12,06 ani.