O nouă cârpeală pentru podul de la Mărăcineni?

   Nu ştie stânga ce face dreapta şi viceversa! Cam aşa se poate cataloga relaţia Prefectura Buzău-Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, al cărei reprezentant în judeţ, respectiv şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Buzău, pendinte de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, nici măcar nu este membru al Colegiului Prefectural, şi, ca urmare, nu poate fi chemat la Casa Albă să dea explicaţii despre lucrările la infrastuctura aflată în administrarea CNAIR. Deşi este reprezentantul Guvernului în terioriu, se pare că şi prefectul Carmen Ichim a căzut în plasa dezinformării reprezentanţilor CNAIR în privinţa reabilitării podului metalic peste râul Buzău, de la Mărăcineni.

   În urmă cu o săptămână, întrebată fiind ce se întâmplă cu podul de la Mărăcineni, Carmen Ichim a precizat că lucrările se vor face, dar că există trei contestaţii: “Au fost aprobate, după ce am venit, la două sau trei săptămîni, acele finanţări pentru pod. Din păcate, au fost trei contestaţii, avem sprijinul domnului vicepremier Ciolacu că anul acesta se vor face. Sperăm să nu mai avem nicio contestaţie ca să poată să demareze lucrările. Aşa sunt oamenii. Sunt răi, nu înţeleg de ce nu vor să se execute aceste lucrări, până la urmă. Cei care contestă ar trebui să primescă sancţiuni la un moment dat, că fac doar de dragul de a lungi treaba”, spunea prefectul Carmen Ichim. 

  Câteva zile mai târziu însă, purtătorul de cuvânt al CNAIR declara unor publicaţii buzoiene că, de fapt, abia la sfârşitul lunii iulie s-au deschis ofertele, că există o singură ofertă care s-ar afla în faza de evaluare şi nicidecum nu puteau fi trei contestaţii la acest moment.

  “În data de 20 iulie s-au des­chis ofertele pentru podul de la Mărăcineni. În acest moment ne aflăm în faza de evaluare, care are ca termen limită 15 august. Trebuie să precizăm că a fost depusă o singură ofertă pentru acest proiect. Trebuie să precizez şi că, după sem­narea contractului, se va da ordinul de începere a lucrărilor, iar lucrările vor dura opt luni  de zile”, a declarat purtătorul  de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, citat de ŞansaNews. Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat că nu a fost înregistrată vreo contestaţie, mai ales că există un singur ofertant înscris la licitaţie, căruia, de altfel, i-ar fi fost şi acceptată oferta: “Ştiu că este un singur ofertant, nimeni nu poate împiedica pe cineva să depună contestaţii, dar nu văd de ce ar fi trei contestaţii, din moment ce există o singură ofertă. În perioada de licitaţie au fost solicitări de clarificare, dar care nu sunt sinonime cu contestaţiile”, a mai spus pur­tătorul de cuvânt al CNAIR. 

  Potrivit site-ului DRDP Bucureşti, la data de 26 iunie 2017 a fost publicat un anunţ de participare simplificat pentru “Lucrări de întreţinere perio­dică la pod pe DN 2 Km 114+570 (calea 2) peste Buzău, la Buzău”, cu o valoare estimată de 3.659.796,78 lei (fără TVA), cu termen de depunere a ofertelor 17 iulie 2017. Astfel, corespund datele, corespunde suma anunţată ca fiind alocată pentru lucrări, de aproximativ 5 milioane lei, însă aceasta pare să fie soluţia cea mai ieftină aleasă de contractant, care presupune lucrări de reparaţii, cea de-a doua soluţie propusă de expertul tehnic presupunând realizarea unei suprastructuri noi, lucrările fiind evaluate la 14,39 milioane lei, potrivit expertizei din 2015, adică de peste trei ori mai scumpe. Astfel, deşi soluţia cu realizarea unei suprastructuri noi constituia o alternativă viabilă care asigură prelungirea duratei de viaţă, în condiţii de confort sporit al circulaţiei pe pod, CNAIR a ales tot cârpeala.

   Soluţia extinsă ar fi presupus înlocuirea actualelor tabliere (grinzi cu zăbrele) cu tabliere noi (grinzi mixte cu conlucrare), asemănătoare celor amplasate la podul alăturat, în aval, rezemând pe riglele infrastructurilor existente. Suprastructura ar fi fost o grindă continuă cu lungimea de 306,00 m, cu parte carosabilă de 7,80 m lăţime şi trotuar amonte de 1,50 m lăţime. În vederea bunei comportări la seism a întregului pod, erau prevăzute aparate de reazem speciale/izolatori cu absorbţie de energie, atât la suprastructura nouă, cât şi la cea existentă în aval.

Lucrarea, scoasă la licitaţie şi în primăvară?

   Ce nu spun însă reprezentanţii CNAIR este că lucrarea ar mai fi fost scoasă la licitaţie şi în luna aprilie, însă singurul ofertant de atunci nu ar fi îndeplinit condiţiile. Ulterior, s-ar fi revenit asupra condiţiilor de participare, iar lucrarea a fost urcată pe SEAP. Evaluarea singurei oferte depuse şi de această dată ar trebui să fie finalizată în 15 august 2017.

   Dacă oferta depusă acum este viabilă din punctul de vedere al decidenţilor din CNAIR, lucrările ar trebui să înceapă după semnarea contractului, iar termenul de execuţie a lucrării ar fi de opt luni, timp în care podul metalic care traversează râul Buzău şi preia traficul pe DN 2E85, dinspre Moldova, va fi închis, urmând ca circulaţia să se desfăşoare pe podul nou, pe sensul dinspre Buzău spre Râmnicu Sărat.  Lucrările ce vor fi efectuate constau în refacerea protecţiei structurii metalice, reparaţii la elevaţiile infrastructurii, protecţia betoanelor şi refacerea sistemului rutier.

Avertismentul experţilor

    Miliardele alocate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru reabilitarea şi întreţinerea podului construit în anul 1932 de armata germană s-a dus pe Apa Sâmbetei în primăvara lui 2005, cand lucrarea a cedat sub forţa apelor. Structura podului s-a erodat din cauza exploatării de balast efectuată de SC SCREG România SRL în zona pilonilor centrali. SCREG a fost preluată de compania franceză Colas SA, iar pietrişul scos din albia râului Buzău a fost folosit pentru Autostrada Bucureşti-Constanţa. Niciuna dintre firme nu a fost chemată la audieri de Parchetul Naţional Anticorupţie, actuala Direcţie Naţională Anticorupţie, deşi pagubele au fost imense, iar obiectivul distrus era unul de interes public major.

   Pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, ducând la prăbuşirea acestuia şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova timp de aproape jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din ţara noastră. Torenţii viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susţinere şi l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu a cedat şi al doilea pilon şi podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porţiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbuşit în albia râului.

   Încă din 9 mai, traficul rutier între Bucureşti şi Moldova a fost blocat, iar singura soluţie temporară a fost construcţia unei punţi provizorii. La 11 mai, militarii Batalionului 3 Geniu Mărăcineni au început construirea a trei poduri cu picioare scurte, la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulaţiei pietonale şi a vehiculelor de intervenţie. În următoarele zece zile au fost realizate celelalte două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt, pentru pietoni şi biciclişti.

   O nouă viitură, care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă, a distrus, pe 13 iunie, unul dintre cele trei poduri militare şi le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului, pe o rută de 30 de kilometri prin Berca. Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis, după ce debitul apei a urcat la 800 de metri pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea, însă, cel mai grav a fost că a afectat şi lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde lei vechi. Mai multe utilaje au fost luate de ape. La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce preşedintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar şi în zile consecutive.

   De altfel, şi anul trecut a fost anunţată o licitaţie pentru desemnarea unui executant, însă, în final, tot muncitorii de la SDN Buzău au  acoperit găurile apărute în placa de beton cu asfalt la sac şi pe ploaie. “Degradările majore apărute la pragul existent în albia râului Buzău (aval de pod la cca. 80 m) trebuie remediate cu mare urgenţă. Distrugerea pragului (chiar parţială) va conduce la evoluţii ale albiei care vor pune în pericol stabilitatea infrastructurilor podului. Prăbuşirea podului, amplasat pe un drum de mare importanţă, ar avea un mare impact social şi economic. Promovarea oricărei soluţii de aducere a structurii la starea de viabilitate corespunzătoare si­gu­ranţei traficului pe DN2, înainte de asigurarea stabilităţii albiei şi implicit a podului, este lipsită de fundament tehnico-economic”, se menţionează în  expertiza tehnică realizată în august 2015 de SCTRANSPROIECT 2001 S.A.  Bucureşti. În plus, expertul tehnic constata, în anul 2015, că lucrările de întreţinere curentă nu sunt efectuate nici în proporţie de 50%.

 

Vezi pe www.nope.opiniabuzau.ro raportul de expertiză tehnică şi valoarea lucrărilor.