Constantin Boşcodeală poate sta liniştit încă două luni. Dosarul „Orizont“, în care fostul primar al Buzăului este judecat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat de trecerea ilegală, din domeniul public al statului în cel privat, a terenului pe care a fost construit un cartier de vile la ieşirea din municipiu, a fost amânat până după vacanţa judecătorească. Completul de la Tribunalul Dâmboviţa care judecă această cauză a decis reluarea procesului pe 19 septembrie, pentru audierea experţilor evaluatori.
De altfel, această expertiză ţine pe loc procesul de mai bine de un an şi jumătate, la dosarul cauzei fiind formulate ba obiecţiuni, ba aduse noi înscrisuri, care au necesitat reaudierea experţilor evaluatori.
Astfel că, deşi toate informaţiile dădeau ca sigur un prim verdict pentru fostul primar al Buzăului, Constantin Boşcodeală, în dosarul „Orizont“, la începutul acestui an, iată că nu este aşa.
În luna decembrie a anului trecut a ajuns la dosar şi ultimul document necesar pentru pronunţarea pe fond a cauzei, document aşteptat încă din primăvara anului trecut. Este vorba despre raportul de expertiză evaluare bunuri imobile, care a fost depus la data de 6 decembrie. De atunci, procesul merge din amânare în amânare, iar un final pe fond este greu de anticipat. Deja, cauza a intrat în a trei vacanţă judecătorească.
Potrivit unor surse, procurorii DNA cer pedeapsă maximă prevăzută de Codul Penal pentru fapta pentru care Boşcodeală a fost trimis în judecată, respectiv 7 ani de puşcărie.
Fostul primar al municipiului Buzău, Constantin Octavian Boşcodeală, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, pe 30 mai 2014, sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren de la ieşire din municipiul Buzău spre Mărăcineni, din domeniul public al statului în cel privat. În acelaşi dosar a mai fost trimisă în judecată Viorica Stana, care la data faptelor era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, precum şi Trandafir Nicolae, care la acea dată era director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău, cei doi fiind acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Conform rechizitoriului, cei trei, în calităţile menţionate, „prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar“, au făcut posibilă trecerea unei suprafeţe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni.
Primarul Constantin Boşcodeală, invocând o prevedere din Legea Fondului funciar 18/1991 (în calitate de preşedinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar), a solicitat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Prefectura Buzău restituirea a 33 ha, teren care a aparţinut fostului izlaz comunal. În documentele transmise Prefecturii, se menţiona că suprafaţa respectivă este în administrarea unei societăţi comerciale, Seribuz Buzău.
,,În baza documentelor transmise (referat şi tabel privind situaţia tarlalelor şi parcelelor aferente suprafeţei de 33,00 ha. aparţinând fostului izlaz comunal), prefectul a emis Ordinul 146/24.07.2001. Deşi Ordinul Prefectului se referea la suprafaţa de 33 ha, aparţinând fostului izlaz, administrată de Seribuz, Primăria, prin primarul Boşcodeală, a preluat, la 19 noiembrie 2001, o suprafaţă de aceeaşi mărime, însă nu de la Seribuz, ci de la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Buzău, reprezentată de Nicolae Trandafir, pe un cu totul alt amplasament. Preluarea s-a făcut cu avizul Vioricăi Stana (director OCAOTA Buzău) şi al Elenei Ştefan (reprezentant al Administraţiei Domeniilor Statului, între timp decedată). Suprafaţa preluată aparţinea domeniului public al statului, fiind vorba de un teren destinat producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare, cu potenţial economic mai mare, datorită poziţionării“, se mai arată în comunicatul DNA. ,,Prin punerea în aplicare a Ordinului 146/24.07.2001, s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău (reprezentată de Constantin Boşcodeală) a obţinut o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (aşa cum s-a şi întâmplat în realitate), şi nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau – de fapt – terenurile societăţii Seribuz ce ar fi trebuit predate şi care prezentau un potenţial economic scăzut“, spun procurorii anticorupţie.
Contribuţia Vioricăi Stana (la acel moment director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău) a constat în conceperea şi semnarea unui proces verbal, înregistrat la Oficiul de Cadastru la 19 noiembrie 2001, prin care, contrar dispoziţiilor ordinului menţionat al Prefectului şi propriului său referat din 17 iulie 2001, terenul de 33 ha a fost predat către municipiu nu din suprafaţa administrată de Seribuz, ci din cea folosită de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Procesul verbal a fost semnat de primarul Boşcodeală şi de Nicolae Trandafir, la acel moment director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Faptele celor trei au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha. preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare la nivelul Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău şi exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum şi prejudicierea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosinţă a suprafeţei respective, cuantificată de reprezentanţii săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.
Pe 2 martie 2016, magistraţii Curţii de Apel Braşov l-au condamnat definitiv pe Constantin Boşcodeală, în dosarul „Gloria”, la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere şi un termen de încercare de cinci ani, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcţiei de primar pe o perioadă de cinci ani, pentru săvârşirea infracţiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.