Pădurile judeţului, revendicate de diferiţi proprietari, sunt o sursă inepuizabilă de ilegalităţi şi litigii care se prelungesc în instanţe. Cel mai grav este că, în aceste litigii, care par fără de final, sunt atrase instituţii ale statului ale căror reprezentanţi, mai vechi sau mai noi, sunt pasibili de amenzi importante tocmai pentru că, la un moment dat, cei responsabili au blocat sau pur şi simplu au ignorat decizii ale instanţelor devenite, între timp, definitive şi executorii.
Un nou episod juridic se derulează în acest moment în „războiul pădurilor“ dintre Academia Română şi Obştea Moşnenilor buzoieni.
Un îndelungat război pornit cu mai multă vreme în urmă între Obştea Moşnenilor buzoieni şi Academia Română s-a soldat, în 2015, cu o aşa-zisă victorie a celei din urmă. În 2015, pe 20 octombrie, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţa totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău. Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni face referire la împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu, după cele de la Brăeşti şi Nehoiu, Academia devenind astfel cel mai mare proprietar de teren din judeţul Buzău. Însă, Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, iar acum vrea şi diferenţa de până la 18.000 hectare, cu care a fost pusă în posesie Obştea Moşnenilor Siriu, motiv pentru care a chemat-o în judecată atât pe acesta, care deţine suprafaţa respectivă, cât şi Comisia Locală Siriu pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Comisia Judeţeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate pe un teren, despre care Direcţia Silvică spune că face parte din domeniul public al statului, şi plata unor penalităţi de întârziere de 100 lei/zi aplicate prefectului tocmai pentru că, în 2015, Comisia Judeţeană de Fond Funciar nu a emis o hotărâre prin care să se pronunţe dacă eliberează sau nu titlu de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 18.000 hectare retrocedate pe amplasament direct ori dacă este de acord cu acea sentinţă judecătorească.
Mai exact, 5.000 de hectare retrocedate Academiei Române s-a suprafaţa peste suprafaţa retrocedată Obştii Moşnenilor, şi de aici întreaga poveste. Academia Română a contestat în instanţă titlul de proprietate dat Obştii Moşnenilor, care, la rândul ei, a atacat titlul dat Academiei.
Ca urmare, acţiunea în instanţă are ca efect întreruperea exploatărilor de lemn în zona respectivă, ca o asigurare asupra fondului forestier, până când se va stabili proprietarul suprafeţei în litigiu.
Între timp, au apărut şi alte persoane care se consideră proprietare pe suprafeţele deţinute de Academia Română şi de Obştea Moşnenilor aşa zişi de pe Buzău, iar instanţa este solicitată să se pronunţe şi pe aceste solicitări.
Război îndelungat
Un îndelungat război pornit cu mai multă vreme în urmă între Obştea Moşnenilor din zona Nehoiu şi Academia Română s-a soldat, în 2015, cu o aşa-zisă victorie a celei din urmă. În 2015, pe 20 octombrie, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţă totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău. Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni face referire la împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu şi nu face decât să aprobe decizia iniţială, favorabilă Academiei, a Judecătoriei Pătârlagele. Doar că, deşi magistraţii au indicat şi amplasamentele pe care trebuie refăcut dreptul de proprietate, pe zonele respective sunt deja puse în posesie obşti de moşneni.
Astfel că au început presiunile pentru schimbarea amplasamentelor cu altele, aflate în proprietatea statului.
Cum va fi rezolvată această situaţie nu se ştie încă. Cert este că Fundaţia „Patrimoniu“ a Academiei Române a reuşit, de nenumărate ori, cu ajutorul judecătoarei Maria Macrina Gavrilă, de la Judecătoria Pătârlagele, stoparea majorităţii proceselor iniţiate de Obştea Moşnenilor Buzoieni care se aflau pe rolul instanţelor. Miza procesului dintre Obştea Moşnenilor din Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii, pe de o parte, şi Academia Română, de cealaltă, este imensă, valoarea pădurilor şi terenurilor revendicate fiind de câteva sute de milioane de euro la adevăratul preţ al pieţei. Or, când la mijloc este vorba despre o asemenea avere, e limpede că procesele sunt marcate de presiuni de tot felul, atât în jurul moşnenilor, cât şi în jurul Academiei Române roind samsari imobiliari, susţinuţi mai mult sau mai puţin direct de înalte personaje cu „gulere albe“.
Aşa se face că un avocat din Ploieşti s-a văzut peste noapte latifundiar, în urma unui contract de reprezentare semnat cu Academia Română chiar pentru obţinerea terenurilor forestiere din Munţii Buzăului. Avocatul a cerut peste 2.000 de hectare printr-o clauză considerată abuzivă strecurată în contract de fostul secretar general al Academiei, Ion Păun Otiman.
În 2007, când procesul era în linie dreaptă, Fundaţia ,,Patrimoniu“ a Academiei Române a apelat, în mod inexplicabil, la serviciile unei case de avocatură. Şi mai inexplicabil este faptul că reprezentanţii Academiei au acceptat o clauză păguboasă şi, în acelaşi timp, ilegală: un onorariu de succes de 15%, în natură, din pădurea retrocedată, pentru avocatul ales, Lucian Pitaru. Adică nu mai puţin de 2.700 de hectare de pădure. În plus, Pitaru beneficia de un onorariu lunar, care varia între 4.000 şi 6.000 de euro, precum şi de decontarea mai multor cheltuieli. Ulterior, Academia Română, reprezentată de Pitaru, a obţinut în instanţă o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 18.000 de hectare de pădure, din care forul a primit efectiv doar 13.500 de hectare. Potrivit unor surse din Academia Română, citate de adevărul.ro, pentru acest proces, avocatul Lucian Pitaru a încasat numai din onorariu circa 400.000 de euro.
Fundaţia Patrimoniu, verificată la cererea Curţii de Conturi
În 2010, la solicitarea Curţii de Conturi, preşedintele Academiei Române a dispus formarea unei comisii care să verifice activitatea Fundaţiei Patrimoniu. Culmea, chiar această comisie a constatat că acea clauză privind onorariul de succes din contractul cu avocatul Pitaru este abuzivă. „În ceea ce priveşte plata în natură a acestei cote procentuale, nu are temei legal, deoarece Fundaţia Patrimoniu nu are calitatea de proprietar al imobilelor – terenuri care fac obiectul contractului“, se menţiona în raportul de control. Lucrurile s-au precipitat în 2012, când Biroul Prezidiului Academiei Române a format o comisie care să se ocupe de urgentarea punerii în posesie a avocatul Pitaru cu 15% din pădurea retrocedată. Comisia a recomandat reducerea drastică a onorariului de succes, în condiţiile în care, timp de şase ani, avocatul fusese plătit lunar pentru munca prestată cu sume cuprinse între 4.000 şi 6.000 de euro. La începutul lui 2014, secretarul general al Acameiei Române Ion Păun Otiman, a repus problema în discuţia Adunării Generale a Academiei. Forul a fost de acord să se dea curs contractului, dar Serviciul Juridic al Academiei a refuzat să avizeze decizia, considerând abuzivă clauză referitoare la onorariul de succes. Noua conducere a Academiei Române, aleasă în aprilie 2014, a blocat definitiv contractul cu Lucian Pitaru. Contactat de „Adevărul“, avocatul a invocat confidenţialitatea contractuală pentru a refuza dialogul. „Am o clauză de confidenţialitate, nu pot să discut cu dumneavoastră despre acest contract“, a spus Lucian Pitaru.
Executare silită pentru 2.000 de hectare de pădure pe Penteleu
Avocatul nu s-a lăsat descurajat şi, în iulie 2014, a obţinut în instanţă executarea silită a Academiei Române. Lucian Pitaru a apelat la executorul judecătoresc Adrian Porojnicu, din Buzău, pentru a intra în posesia pădurii. La solicitarea executorului judecătoresc, care a pretins că reprezintă Academia Română, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău a avizat ilegal documentaţia cadastrală pentru dezmembrarea a 2.060 hectare de vegetaţie forestieră, de pe raza comunei Gura Teghii, în zona complexului Penteleu din Muntii Buzăului, în valoare de circa 7 milioane de euro, pentru punerea în posesie a lui Pitaru. Astfel, avocatul a cerut cei 15% promişi prin contract din întreagă suprafaţă de pădure revendicată, deşi Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, fapt recunoscut chiar de Pitaru. În plus, executorul a decis dezmembrarea suplimentară a unei suprafeţe de 25 de hectare de pădure, în valoare de 75.000 de euro, reprezentând echivalentul cheltuielilor de executare silită. Ulterior, la solicitarea Academiei Române, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a dispus anularea dezmembrării, recunoscând abuzul comis de funcţionarii săi. Decizia este atacată la Judecătoria Pătârlagele, care decide că solicitarea Academiei este întemeiată.
Însă, la începutul lunii decembrie 2015, Biroul Executorului Judecătoresc Porojnicu Adrian şi „Lucian Pitaru – Cabinet De Avocat“ câştigă definitiv, la Tribunalul Buzău, disputa cu Academia Română, care nu voia să-i dea terenul respectiv, dar şi cu OCPI Buzău, în sensul că instanţa le „admite plângerea şi dispune anularea încheierii de reexaminare nr. 51331 din 15.09.2014 emisă de O.C.P.I Buzău şi menţinerea notarilor solicitate de BEJ Porojnicu Adrian în dosarul execuţional nr. 268/2014 şi a încheierilor emise de O.C.P.I., respectiv încheierea nr. 31163/ 6.06.2014 şi încheierea nr. 45953/ 22.08. 2014“.
Ulterior, la solicitarea Academiei Române, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a dispus anularea dezmembrării, recunoscând, practic, abuzul comis de funcţionarii săi.
Adrian Porojnicu, scrie adevărul.ro, ar fi apelat la doi funcţionari de la cadastru: Olimpia Bădicu, şef serviciu în cadrul OCPI Buzău, şi Ionel Morteciu, inspector de specialitate. Astfel, la cererea lui Porojnicu, înregistrată la OCPI Buzău la 16 iulie 2014, Ionel Morteciu a avizat, iar Olimpia Bădicu a aprobat, documentaţia cadastrală întocmită de firma Miratop SRL, fără a exista un act legal prin care dezmembrarea să poată fi efectuată. Atât cererea de dezmembrare, cât şi declaraţia privind suprafaţa de pădure vizată, au fost semnate de Adrian Porojnicu fără acordul Academiei Române. Despre dezmembrarea făcută ilegal de OCPI Buzău, Academia Română a luat la cunoştinţă în august 2014. Reprezentanţii Academiei au făcut cerere de revocare a dezmembrării, iar OCPI Buzău, care era în culpă, a aprobat-o imediat. De altfel, Olimpia Bădicu, şefa Serviciului dezmembrări, a recunoscut că a avizat lucrarea „fără să verifice şi să solicite actele care să justifice dezmembrarea numărului cadastral 20597, aşa cum prevede Ordinul 633 /2006“, potrivit unor surse din Academia Română, citate de adevărul.ro.
Cazul a intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Surse judiciare au confirmat pentru ,,Adevărul” că, printr-o ordonanţă din 7 septembrie 2016, procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA au deschis dosarul nr. 685/P/2016 împotriva executorului judecătoresc Adrian Porojnicu, pentru comiterea faptei de „abuz în serviciu în modalitatea obţinerii unui folos necuvenit pentru sine ori pentru altul“. În acest dosar vor fi chemaţi să dea explicaţii şi mai mulţi funcţionari ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, care l-au ajutat pe executor să dezmembreze ilegal o parte din muntele Penteleu, domeniu forestier deţinut de Academia Română.