Unul dintre cei mai importanţi reprezentaţi ai culturii buzoiene pe plan naţional şi nu numai, creatoarea populară Adela Petre, declarată, în 2012, „Tezaur Uman Viu“, de către UNESCO, va primi titlul de cetăţean de onoare al judeţului din partea Consiliului Judeţean. Apreciată pentru unicitatea ţesăturilor sale din păr de capră, Adela Petre, care deţine şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului, a împlinit, pe 10 iunie, vârsta de 88 de ani.
Felicitată de toţi preşedinţii României
Buzoianca, născută în satul Valea Sibiciului, comuna Pătârlagele, a avut ocazia de a fi felicitată de toţi preşedinţii României, de la Nicolae Ceauşescu şi până la Klaus Iohannis, cel care, în 2015, a decorat-o la Cotroceni. A fost invitată la celebrul Smithsonian Folklife Festival de la Washington D.C., iar lucrările sale, începând de la ţesăturile în păr de capră, feţe de masă, broderii, perdele, au fost prezentate la expoziţii din Franţa, Olanda sau Grecia.
După ce l-a cunoscut personal pe preşedintele Americii, Bill Clinton, Adela Petre a fost chemată, în anul 2008, să o întâmpine la Bucureşti pe Laura Bush, prima doamnă a Americii, moment în care soţia preşedintelui Băsescu, Maria Băsescu, a vrut să îi sărute mâna buzoiencei, spunându-i: „Nici nu ştiţi cât aţi ridicat prestigiul acestei întâlniri!”. Şase ani mai târziu, soţia vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, avea să fie atât de impresionată de Adela Petre în timpul vizitei la Muzeul Satului, încât a luat-o în braţe şi a sărutat-o.
„Am început să lucrez, de la vârsta de 8-9 ani“
„Pe vremea copilăriei mele, satul de munte era un adevărat atelier de creaţie. Femeile se luau la întrecere care să fie mai harnică şi mai originală. Îmi amintesc că multe femei se întorceau de la târg cântând şi torcând, cu lucrurile cumpărate în glugă, un accesoriu indispensabil în acea epocă. Am început să lucrez, de la vârsta de 8-9 ani, mici carpete, iar la 12 ani am lucrat într-un război de ţesut orizontal. Mult mai târziu, prin anii ‘80 ai secolului trecut, am ajuns la concluzia că tradiţiile satului românesc sunt pe cale de dispariţie şi tot atunci am descoperit valoarea artistică a părului de capră. Într-o zi de vară, mergeam la o comunitate de rudari din zona Bisoca, pentru ca să le fur secretul lingurilor din lemn, când am zărit un maldăr de păr de capră aruncat într-o poiană. În lumina soarelui de vară, părul strălucea în zeci de nuanţe, ca un diamant de preţ. Cum aveam acasă o capră — la noi capra este considerată vaca săracului — am decis să încerc acest material ieftin şi popular“, a declarat Adela Petre despre începuturile sale în arta populară.
Războiul de ţesut de la Mănăstirea Răteşti şi discuţiile de la partid
Buzoianca a demarat producţia de covoare româneşti din lână în anii ‘80, la cooperativa meşteşugărească din Buzău, unde era angajată.
„Am făcut rost de un război de ţesut de la Mănăstirea Răteşti, motiv pentru care am fost pusă în discuţia organizaţiei de partid, dar, cu ajutorul călugăriţelor şi a maicii stareţe, am reuşit să confecţionăm primul covor de Buzău şi astfel am salvat o tradiţie de mai multe secole care, altfel, s-ar fi pierdut“, a mărturisit Adela Petre.
După acest prim pas, creatoarea populară a trecut la confecţionarea ţesăturilor cu păr de capră.
„Este un material nobil, dar foarte pretenţios, are multe secrete, căci se pregăteşte greu, dar şi mai greu se lucrează. Am realizat peste o sută de covoare, dar niciunul nu seamănă practic cu altul, totul din imaginaţie. Motivele folosite sunt de obicei geometrice sau, dacă sunt inspirate din floră sau faună, sunt mai întâi supuse unui proces de stilizare, iar coloritul este sobru şi reţinut. Culorile de bază sunt specifice zonei Buzăului — roşu, bej, grena, galben“, a mai declarat Adela Petre.
Distincţia oferită de Consiliul Judeţean ţăsătoarei buzoience vine pentru promovarea tradiţiilor populare locale şi naţionale, precum şi pentru contribuţia la formarea tinerilor meşteri populari. Titlul de cetăţean de onoare va fi însoţit de diplomă, plachetă şi un premiu în bani.