Fostul proprietar al Cord şi Glass Corp Buzău, Horia Simu, a obţinut „peste rând“ despăgubiri ilegale de 70 milioane euro pentru că avea tensiune arterială şi angină pectorală

   Dezvăluiri interesante în dosarul în care fostul proprietar al societăţilor comerciale buzoiene Cord şi Glass Corp este judecat într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unui imobil din Bucureşti, prin care s-a produs un prejudiciu de peste 70 de milioane de euro.

   Theodor Nicolescu, fost vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) şi membru al Comisiei de retrocedări, judecat în dosarul supraevaluării cu 70 milioane de euro a unui teren, a susţinut, luni, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti că nu-l cunoştea pe omul de afaceri Horia Simu, fostul proprietar al societăţilor comerciale buzoiene Cord şi Glass Corp şi că nu a săvârşit o ilegalitate când i-a aprobat dosarul de despăgubire, având în vedere că acesta a adus adeverinţe medicale potrivit cărora suferea de tensiune arterială şi angină pectorală.

   Theodor Nicolescu a vorbit timp de mai multe ore despre dosarul lui Horia Simu, la Curtea de Apel Bucureşti.

   „Mi-am exercitat atribuţiile de serviciu cu respectarea legii. Nu am adus un prejudiciu în patrimoniul statului. În octombrie 2005 am fost numit vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Restituire a Proprietăţilor (ANRP). Am deţinut funcţia până în 2008, când am fost numit secretar de stat la Ministerul Justiţiei şi am fost numit în Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor din cadrul ANRP”, a precizat fostul deputat liberal Theodor Nicolescu.

   El a arătat că dosarul prin care Horia Simu cerea despăgubiri pentru un hectar de teren a ajuns în septembrie 2007 la ANRP şi a fost soluţionat în februarie 2008.

   „Nu-l cunoşteam pe Horia Simu. Referitor la cererile de prioritate, pentru a stabili o ordine, la ANRP erau 60.000 de dosare pe legea 10. Cele mai multe venite prin poştă. Când au fost verificate, 60 la sută dintre ele erau incomplete. Astfel, având în vedere numărul mare, s-au stabilit două proceduri: extragerea aleatorie şi acordarea cererilor de prioritate care erau motivate. Cererea de prioritate formulată de Simu a fost aprobată de Comisie în ianuarie 2008. (…) Orice diagnostic medical din acte dădea prioritate dosarelor. Comisia fusese sesizată cu 114 cereri de prioritate din care au fost aprobate 113, iar a inculpatului Simu a fost amânată. Nu-mi amintesc discuţiile de atunci, dar Comisia a cerut acte doveditoare. Aveam nevoie de acte recente. Nu l-am cunoscut pe Simu pe toată durata procedurii. Diagnosticul său era tensiune arterială şi angină pectorală. A mai adus o adeverinţă şi pe 31 ianuarie 2008 a intrat din nou dosarul în Comisie. Atunci au fost aprobate 290 de cereri de prioritate”, a povestit Nicolescu în faţa instanţei.

   El a mai arătat că, din cauza numărului mare de diagnostice medicale depuse odată cu cererile de despăgubire, membrii comisiei au luat decizia să acorde prioritate doar persoanelor bolnave de cancer, dar că şi-au dat seama că aşa îi discriminează pe ceilalţi foşti proprietari, aşa că au renunţat la idee.

   „În decembrie 2005 am decis să dăm prioritate doar persoanelor bolnave de cancer. Am fost sesizaţi de Secretariat că încălcăm legea privind combaterea discriminării. Nu puteam să fac diferenţa dintre diagnosticul de prostată şi angiom pentru că nu eram de specialitate”, a continuat fostul deputat.

   Despre cererea de despăgubire a lui Horia Simu el a mai arătat nu o putea respinge doar pentru că era cesionar. „Nici nu ştiam că are acesta calitate”, a mai susţinut Nicolescu.

   În dosarul judecat luni de Curtea de Apel Bucureşti, Horia Simu a spus că nu doreşte să dea declaraţie.

   De la proces a lipsit reprezentantul Ministerului Finanţelor, parte păgubită cu 70 de milioane de euro.

   Pe 25 august 2015, omul de afaceri Horia Simu, foştii ­de­putaţi Marko Attila şi Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, alături de alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 metri pătraţi, la un preţ supraevaluat cu 70 ­mi­lioane de euro.

   Pe lângă aceştia, mai sunt judecaţi, sub acuzaţia de abuz în serviciu, Ingrid Zaarour, fost preşedinte al ANRP, şi Mihnea Remus Iuoraş, fost vicepreşedinte al instituţiei, foştii membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubi­rilor din ANRP Constantin Zaharia Lefter şi Ionela Mihaela Nicolescu (fosta Bărbulescu), dar şi expertul evaluator Alexandru Florin Hanu.

   Potrivit DNA, în 28 februarie 2008, Ingrid Zaarour, Mihnea Iuoraş, Theodor Nicolescu, Constantin Zaharia Lefter, Marko Attila şi Mihaela Nicolescu, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despă­gubirilor, deşi aveau atribuţia exclusivă de a analiza şi de a stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piaţă, tranzacţii de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase, după un raport de evaluare întocmit de Alexandru Hanu, bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraeva­luarea cu aproape 50 la sută a unui teren în suprafaţă de 97.509 metri pătraţi.

   „În aceste condiţii, cesio­narul drepturilor litigioase, inculpatul Simu Horia, a intrat în posesia unor despăgubiri necuvenite, în detrimentul statului român şi în condiţiile în care membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au hotărât rezolvarea cu celeritate a dosarului de despăgubire nr. 38386/CC/2007 pe motivele invocate de inculpatul Simu Horia, conform cărora nesoluţionarea cu prioritate a dosarului i-ar provoca o puternică stare de stres care i-ar afecta grav sănătatea. Prin acţiunile sau inacţiunile lor conştiente, inculpaţii au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, şi la obţinerea unor foloase necuvenite în aceleaşi cuantum de către inculpatul Simu Horia“, mai arată anchetatorii.

   Ei precizează că prejudiciul provine din aceea că, în dosarul de despăgubire nr. 38386/CC /2007, a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 97.509 metri pătraţi de 128.276.015 euro (1.315,53 euro/mp) echivalentul a 466.770.763 lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei.

Locul al doilea în topul despăgubirilor de la ANRP

   Horia Simu apare pe locul al doilea în topul dosarelor de despăgubiri ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţie aflată în subordinea primului ministru, cu despăgubiri obţinute de 466,7 milioane de lei. Omul de afaceri se numără printre cei mai mari cumpărători de drepturi litigioase pe Legea 10/2001, potrivit unui raport al Curţii de Conturi realizat la ANRP pentru perioada 2007-2011 şi finalizat în 2013, el achitând aproximativ 1,5 milioane de dolari pentru drepturile litigioase. Raportul arăta că Horia Simu a înregistrat un câştig din cumpărarea drepturilor de creanţă de circa 189 milioane de dolari, calculat la cursul dolarului din 5 martie 2008, de 2,45 lei/dolar. În urma verificărilor efectuate de echipa de control a Curţii de Conturi, în dosarele în care au fost cesionate drepturile de creanţă s-a sesizat faptul că cele mai multe drepturi au fost transmise la preţuri derizorii în comparaţie cu valoarea care reiese din evaluarea proprietăţilor imobiliare revendicate.

Bancherul cuprului

   Horia Simu, om de afaceri în prelucrarea cuprului, construcţii, foraj şi în industria apei minerale, a primit, alături de partenerul său de afaceri, Horia Pitulea, supranumele de „bancher al cuprului“, ca urmare a implicării sale în holdingul CUPROM – format din cele două fabrici româneşti de cupru, Phoenix Baia Mare şi Elcond Zalău, şi din două institute de cercetare cumpărate de la stat în 2003, IPRONEF şi CEPRONEF, la scurt timp după plecarea sa de la Citigroup. Cuprom a avut, în perioada 2000-2006, afaceri de peste 200 milioane de euro, dar a intrat în dificultate în condiţiile prăbuşirii preţului la cupru în 2008 şi, ulterior, în lichidare. Încercarea lui Simu de a cumpăra şi minele româneşti de cupru a eşuat, potrivit Ziarului Financiar.

   Trecerea lui Horia Simu prin industria cuprului nu a rămas fără urme. Cuprom a închiriat, în consorţiu cu Ener­go Mineral şi IPRONEF, activitatea Cupru Min între 2007 şi 2008. Potrivit fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, „Energo Mineral a extras cupru fără investiţii, făcând un profit de şase milioane de euro pe an. În iulie 2009, după o stagnare a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane, a denunţat contractul cu S.C. Cupru Min S.A., rămânând cu datorii de aproximativ 40 de milioane de lei faţă de Cupru Min. Cu acelaşi consorţiu, tot în iunie 2007, s-a încheiat un alt contract de cooperare şi pentru S.C. Moldomin S.A. Moldova Nouă, care s-a derulat cam în aceleaşi condiţii ca şi cel de la Cupru Min. Reuşita procesului s-a concretizat în intrarea Moldomin în lichidare în anul 2010, pentru datorii de 50 de milioane de euro“.

   La trei ani după intrarea în afacerea prelucrării cuprului, Horia Simu s-a extins în industria apei minerale, prin achiziţia a 32% din Lipomin Lipova, prin intermediul Nordexo Manufacturing. Prin Lipomin a fost cumpărată compania Carpatina, care a achiziţionat, la rândul său, Herculane Water cu tot cu proprietăţile imobiliare din Băile Herculane. În 2007, cumpără, prin consorţiul Amteck Investiţii (57% Horia Simu), CUPROM şi IPRONEF, în urma unei licitaţii a AVAS, pachetul majoritar al companiei de foraj Foradex Bucureşti, pentru care se plătesc 60 de milioane de euro. Controlul Foradex este pierdut în 2010 de Amteck Investiţii în favoarea unei companii cipriote, Alabastra ­Mi­ning Limited.

   Tot în 2007, preia, prin Nordexo Manufacturing, pachetul majoritar al producă­torului de cabluri Cord Buzău pe platforma căreia Glass Corp, o altă firmă a lui Simu şi Pitulea, construieşte o fabrică de sticlă, Glass Corp, pe care o vinde, ulterior, unui investitor turc.

   În 2008, intră ca acţionar principal în Compania de Construcţii şi Căi Ferate (CCCF) Bucureşti, companie care deţinea la acel moment pachetul majoritar de acţiuni al firmei de construcţii SCT Bucureşti (SCTB). CCCF, care are în portofoliu şi firma Dunapref Giurgiu, specializată în producţia de prefabricate pentru lucrări de insfrastructură, a fost vândută ulterior, ca şi Cord Buzău, fondului de investiţii austriac Donau Finanz, prin intermediul DO-FI South East Holding.