Personal angajat peste normele legale, scutiri clientelare de impozite și taxe, subvenții și alocări bugetare utilizate ilegal de beneficiari, cheltuieli cu bunuri și servicii dublate peste noapte sunt doar câteva dintre dovezile de căpușare a bugetului municipiului Buzău dovedite de Camera de Conturi Buzău în ultimii ani de mandat ai fostului primar Boșcodeală, când bugetul local a fost un fel de câmp tactic al experimentelor financiare realizate în laboratorul intereselor personale sau de grup din jurul fostului edil și ale aparatului său administrativ.
Dovadă este dosarul în care fostul șef al Direcției Economice a Primăriei Buzău este judecat pentru constituire grup infracțional organizat împreună cu alți foști subordonați, aceștia fiind acuzați de fraudă informatică și abuz în serviciu, după ce au șters amenzi ori taxe și impozite de peste 3 milioane de lei la bugetul local datorate de unele persoane și firme din Buzău, apropiate unor decidenți din Palatul Comunal.
Pe lângă aceste favoruri pentru apropiați ai lui Boșcodeală, care îi poate costa libertatea pe foștii funcționari ai Primăriei, se adaugă lipsa de interes pentru urmărirea și încasarea dividendelor cuvenite de la Compania de Apă S.A. Buzău și S.C. Trans Bus S.A. Buzău, societăți la care entitatea este acționar unic sau majoritar, fiind încălcate astfel prevederile art. 67, alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, art.1 alin. (1), litera „f” din O.G nr. 64/2001, acest din urmă act normativ specificând că, ,,începând cu exercițiul financiar al anului 2001, la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe următoarele destinații, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel: minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat” . Conform inspectorilor financiari, suma de recuperat se ridică la 5,65 milioane lei, respectiv 56,5 miliarde lei sau aproape 1,3 milioane euro, din care grosul revine Companiei de Apă, căci rezultatele financiare ale Trans Bus nu au fost în măsură să producă dividende.
Totodată, în conformitate cu același raport al inspectorilor financiari ai Camerei de Conturi, în anul 2013, municipalitatea buzoiană a mai făcut un mic cadou companiei conduse de Ionel Tescaru: au fost contractate și achitate nelegal lucrări de înlocuire a rețelei de apă în valoare de 1,450 milioane lei, un “mizilic” de peste 325.000 de euro, deși executarea acestor lucrări intra în sarcina Companiei de Apă Buzău, entitate căreia i-a fost delegată gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare.
Favorurile nu s-au oprit însă aici. Primăria Buzău, spun reprezentanții Camerei de Conturi, a transferat din bugetul local către Asociația de dezvoltare intercomunitară Buzău 2008 (ADI Buzău 2008), suma de 1.085.000 lei, pentru efectuarea de investiții, însă urmare controlului s-a constatat că asociația a schimbat destinația acestor sume, utilizându-le pentru cheltuieli curente, în principal pentru cheltuieli de personal și pentru alte cheltuieli (respectiv acordarea de tichete de masă, cheltuieli de protocol, cazare la hotel, cursuri, etc.). La suma de 1.085 mii lei se adaugă dobânzi în valoare de 239.000 lei.
Mai exact, Asociația de Dezvoltare intracomunitară Buzău 2008 (ADI Buzău) nu a utilizat sumele transferate din bugetul local în conformitate cu destinația aprobată de consiliul local, respectiv pentru investiții, în cadrul programului de dezvoltare intracomunitară, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.
,,În acest context putem semnala faptul că angajații ADI Buzău beneficiază de salarii peste nivelul celor prevăzute de Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice. De exemplu, directorul executiv, Raicu Constantin, a fost plătit cu un salariu de 6.095, cu sporuri cu tot (salariu de bază – 5.300 lei), contrar prevederilor legale, care legal era de 3.462 lei. Angajații au beneficiat și de bonuri de masă, legea nepermițând așa ceva. Aceste abateri s-au înregistrat pe toată perioada verificată – 2011- 2015. Sumele încasate, în afara legii a fost de 1.050.000 lei, pentru cheltuieli ale aparatului tehnic și nu pentru un program de investiții, așa cum a fost aprobat de consiliul local”, potrivit documentelor oficiale citate de ancheteonline.ro.
Toate aceste metehne ale vechii administrații locale au împovărat ani la rând contribuabilul obligat să plătească, la un moment dat, cel mai mare tarif la apă, la care s-a adăugat taxa pe apa de ploaie, și au sărăcit ani la rând bugetul municipiului care putea suporta orice, mai puțin investiții în interesul cetățeanului, iar starea actuală a infrastructurii este dovada unor lucrări efectuate ani de zile de mântuială.
O situație recent întocmită arăta că nu mai puțin de 22,233 milioane de lei – adică peste 222 miliarde lei vechi sau 5 milioane de euro –, fără a pune la socoteală penalitățile sau actualizările în funcție de rata inflației, are de recuperat Primăria Buzău de la membrii fostului executiv sau de la terți, doar în conformitate cu constatările ultimului control al Camerei de Conturi Buzău, finalizat la sfârșitul lunii iulie 2016. Aproximativ 68 de miliarde lei reprezintă doar dividente de încasat de la Compania de Apă potrivit unor decizii vechi ale Curții de Conturi, bani care nu vor ajunge curând în bugetul local.
În cea ce privește taxa pe apa meteorică, subiectul a fost readus în discuție de primarul Constantin Toma la finalul ședinței Consiliului Local de la sfârșitul lunii mai când consilierul PSD Constantin Florescu, „a defectat”, înaintea votului la hotărârea privind acordarea unui mandat special șefului Serviciului Resurse Umane din Palatul Comunal, Georgeta Cristea, pentru ca aceasta să impună, la Adunarea Generală a Acționarilor SC Compania de Apă SA schimbările pe care acționarul Municipiul Buzău (75,86 la sută din acțiuni) le-a anunțat încă de acum aproape un an.
„Voi face o conferință de presă în care voi prezenta datele unui studiu întocmit de o firmă specializată legată de facturarea apei meteorice. Apoi voi propune o hotărâre Consiliului Local pentru înjumătățirea acestui tarif. Nu se poate ca indicele de corecție să fie 1. Nu orice ploaie, înregistrată la stația meteo, ajunge în canalizare și, mai departe, până în stația de epurare. În cazul unei ploi ușoare, pe timpul verii, când asfaltul e încins, apa nu ajunge la canalizare. În timpul iernii, o parte din zăpada căzută nu ajunge să se topească pentru ca apa să ajungă la canalizare, pentru că noi o strângem și o ducem pe câmp, unde nu-i canalizare. De asemenea, un lucru important, tratarea apei de ploaie nu se face precum apa uzată, deși e tarifată la fel. Din informațiile mele, uneori, când plouă torențial și în stație ajung cantități mari de apă, nici nu mai e tratată, ci se deversează direct în apa Buzăului”, a spus primarul Toma.