Social-democraţii au ciuntit iar ,,instanţa“ care a dat verdicte politicienilor / ,,Spaima plagiatelor“, academicianul buzoian Marius Andruh, a demisionat

   Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a schimbat peste noapte componenţa Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), dar şi structurile de analiză a plagiatelor, iar în aceste condiţii, preşedintele Consiliului, academicianul buzoian Marius Andruh, şi-a prezentat demisia.

   Conform cotidianului ,,România Liberă”, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a mo­dificat din temelii componenţa nominală a CNATDCU. Astfel, au apărut 140 de nume noi în comisiile de specialitate, iar prin creşterea numărului de membri, există o mai mare marjă de interferenţă politică în analiza cazurilor de plagiat. De asemenea, au fost schimbaţi mai mulţi preşedinţi ai comisiilor care ­ana­lizează fraudele academice.

   Mai mult, o treime din membrii Consiliului General al CNATDCU – în care se votează rapoartele de plagiat elaborate în comisii – au fost numiţi de Năstase; acesta l-a schimbat pe Mircea Bob, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“, profesorul care a prezidat comisia care a confirmat plagiatele lui Victor Ponta sau Gabriel Oprea. De asemenea, trei vicepreşe­dinţi şi-au pierdut posturile; mai mult, după îndepărtarea profesorului Vasile Brînzănescu, membrii „Comisiei de matematică“ au ameninţat cu demisia în bloc, dar se pare că acest aspect l-ar fi determinat pe ministrul Pavel Năstase să renunţe la intenţia sa referitoare la profesorul Brînzănescu.

   Ca urmare a acestor schimbări, academicianul Marius Andruh a decis să îşi înainteze demisia din funcţia de preşedinte al CNATDCU.

   Modificările operate de ­mi­nistrul Educaţiei sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât Năstase s-a declarat mulţumit de modul în care funcţionează Consiliul: „În urma analizei pe care noi am făcut-o, pe baza raportului pe care preşedintele acestui consiliu l-a prezentat, am observat un salt calitativ, un progres din punct de vedere al calităţii validării tezelor de doctorat. Practic, au fost şi teze care au fost respinse, au fost şi teze care au fost returnate la comisiile respective“, a declarat Năstase. Conform surselor citate de “România Liberă”, ministrul Năstase nu i-ar fi reproşat ni­mic din punct de vedere profesional lui Marius Andruh, preşedintele demisionar al Consiliului.

Reţeta ministrului Cercetării, aplicată şi de cel al Educaţiei

   Decizia lui Pavel Năstase poate fi înţeleasă dacă o plasăm într-un context mai larg, scrie ,,România Liberă”. Restauraţia în ştiinţă şi educaţie a fost declanşată de ministrul Cercetării, Şerban Valeca, după o metodă similară: într-o singură noapte, Valeca i-a îndepărtat netransparent, printr-un simplu ordin de ministru, pe toţi membrii Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, Consiliului Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare. CNATDCU era ultimul organism ştiinţific neatins de tăvălugul PSD.

Comisia de Ştiinţe Militare, dublată

   Componenţa Consiliului Ge­neral a fost lărgită cu opt nume. Printre acestea, academicienii: Eugen Simion, Răzvan Theodo­rescu, Ioanel Sinescu, Alexandru Surdu, Vlad Ionel Valentin.

   Comisia de matematică va avea şapte noi membri, iar cea de fizică încă trei. La „Comisia de Ştiinţele Pământului“ au apărut trei nume noi, la „Inginerie civilă şi management“ – 10, la „Electronică“ – 6, la „Medicină“ – 6. „Comisia de Ştiinţe Juridice“ – care a avut de analizat plagiatele lui Ponta şi Oprea – va avea 6 noi membri.

   „Comisia de Ştiinţe Militare“ are în analiză nouă personalităţi – printre care Neculai Onţanu, Mihai Stănişoară sau Bogdan Licu – care au anunţat că vor să renunţe unilateral la titlul de doctor. Comisia a primit şase nume noi, dublându-şi componenţa.

   Unele surse susţin că noul preşedinte al CNATDCU va fi preşedintele Academiei Româ­ne, Valentin Vlad, care este un apropiat al PSD. El s-a remarcat prin primirea caldă făcută lui Liviu Dragnea  în cadrul Sesiunii solemne a Adunării Generale a Academiei Române, care a sărbătorit 151 de ani de la înfiinţare.   

Lista plagiatelor dovedite

În anul 2016, CNATDCU a dat o serie de verdicte curajoase de plagiat:

• 17 iulie: Fostul premier Victor Ponta a primit verdict de plagiat la patru ani de la acuzaţiile din „Nature“;

•  24 iulie: primarul sectorului 3, Robert Negoiţă;

• 26 iulie: fostul vicepremier Gabriel Oprea;

• 7 octombrie: fostul ministru de Interne Petre Tobă şi primarul localităţii Voluntari, Florentin Pandele.

CNATDCU a decis pe 8 decembrie că Laura Kövesi nu a plagiat în lucrarea sa de docto­rat, deşi existau indicii de impostură academică.

Cine este buzoianul Marius Andruh

  Academicianul Marius Andruh a fost votat în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţio­nal de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în ianuarie 2017. La acea dată, profesorul Marius Andruh deţinea poziţia de vicepreşedinte, iar funcţia de preşedinte al CNATDCU devenise vacantă după ce Viorel Barbu a demisionat în luna octombrie a anului trecut.

   Marius Andruh a condus consiliul general al CNATDCU şi în anul 2012, când instituţia a decis că lucrarea de doctorat a fostului premier Victor Ponta a fost plagiată. De asemenea, Andruh este unul dintre semnatarii apelului public prin care mai mulţi profesori universitari, membri ai comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, au cerut apărarea statului de drept în România imediat după ce Guvernul Grindeanu a adoptat celebra OUG 13, calificată drept „politică anti-românească“.  CNATDCU este o instituţie esenţială pentru mediul universitar, fiind, practic, gardianul corectitudinii academice. Ea a primit în ultimii ani o atenţie uriaşă din partea clasei politice, date fiind verdictele de plagiat pe bandă rulantă în cazul unor demnitari de rang înalt, precum Gabriel Oprea, Petre Tobă, Florentin Pandele.

   Membru titular al Academiei Române şi al Academiei Europaea din Londra, buzoia­nul Marius Andruh face parte din galeria selectă a absolvenţilor Colegiului „B.P. Hasdeu“, promoţia 1973. Dincolo de munca de cercetare care i-a adus inclu­derea în prestigiosul European Academy of Sciences, buzoia­nul este unul dintre cei mai apreciaţi profesori universitari din ţară, dovadă stând votul propriilor studenţi care l-au clasat în 2007 în Topul Profesorilor Bologna. 

   „Am absolvit Facultatea de Chimie în 1979, pe atunci în exil la Politehnică. Stagiul de trei ani în producţie, obligatoriu în anii aceia, l-am făcut la I.P.R.S. Băneasa. Preocupările de acolo – semiconductori, circuite integrate etc. – erau foarte interesante, dar nu pentru mine. Mi-am făcut însă prieteni buni şi am citit atunci literatura beletristică cât pentru zece ani… Apoi am trecut în cercetare – între 1982 şi 1984 la Centrul de Chimie Fizică, acum la Academia Română – şi, din 1984 la Facultatea de Chimie, la început cercetător, apoi cadru didactic. Teza de doctorat am susţinut-o în 1988  – conducător academician Maria Brezeanu – şi tot în 1988 am trecut pe post de asistent universitar. Din 1990 a devenit posibilă participarea la competiţii pentru burse în străinătate. Am făcut două stagii post-doctorale, la Paris, în anii 1991 şi 1992, cu Profesorul Olivier Kahn, şi la Göttingen, în perioada 1992-1993, ca bursier Humboldt, cu Profesorul Herbert W. Roesky. Din 1996, când am devenit şi profesor titular, am hotărât să încerc să fac chimie în aceleaşi condiţii şi cu rezultate comparabile cu laboratoarele din străinătate. Cred că am reuşit“, spunea, pentru OPINIA, Marius Andruh, în septembrie 2011.