Interviu cu primarul Constantin Toma / „DRĂGAICA 2017 IARMAFEST va fi cel mai mare festival care s-a ținut vreodată în Buzău“

  Condamnat, ani de-a rândul, să funcționeze drept o anexă de vară, în aer liber, dar mult mai mizerabilă, mai întâi a Pieței Gorbaciov, ulterior a Bazarului, stră­vechiul târg Drăgaica are toate șansele să fie repus în drepturi de municipalitate înce­pând cu ediția din acest an.

  În termeni tehnici, noul târg Drăgaica va însemna 20 de instalații de agrement, peste 40 de meșteșugari din toate zonele țării, o zonă de consum Timi­șo­rea­na și peste 100 de artiști care vor evolua pe scenă în perioada de desfășurare a târgului, 10-24 iunie.

  Despre noua Drăgaica vor­beș­te primarul municipiului Bu­zău, Constantin Toma, într-un interviu pe care l-a acordat cotidianului OPINIA.

 

  Reporter: Fără îndoială, Dră­gaica este un brand al Buzăului, al cărui notorietate nu trebuie pierdută.

  Constantin Toma: După cum a reieșit dintr-o cercetare sociologică de dată recentă, DRĂ­GAI­CA este cea mai importantă denumire de marcă locală, brandul cel mai vechi și mai puternic din regiune. Pentru a-l exploata la adevăratul potențial, acest avantaj trebuie transpus într-o nouă viziune, adaptată epocii, este necesar a fi actualizat, dar mai întâi de asta el nu trebuie pierdut, ci asumat și afirmat cu putere de către comunitate.

  DRĂGAICA are o istorie cu suișuri și coborâșuri, în care a trecut prin epidemii de holeră, ciuma lui Caragea, certuri și conflicte între comercianți, incendii devastatoare, războaiele ruso-turce, două războaie mondiale, ocupația nazistă, regimul comunist și șocul postrevoluționar al economiei de piață capitaliste, prin perioade în care și-a schimbat atât amplasamentul – de la Buzău pe muntele Penteleu sau la Nișcov – cât și denumirea, respectiv „Târgul celor două țări“ și, mai târziu, „Târgul Râului Buzău“. Cu toate acestea, DRĂGAICA a dovedit o rezistență și o vitalitate extraordinară, păstrându-și rolul foarte important în dezvoltarea orașului Buzău.

„Drăgaica nu este doar consum, ci și spirit“

  I s-a spus târg, bâlci, obor sau iarmaroc. DRĂGAICA era nu doar o înlănțuire de ritualuri și ceremonii care marca începutul verii, ci și o mare sărbătoare populară. Noi încercăm să ducem tradiția mai departe. Dar vrem să readucem aminte buzoienilor că DRĂGAICA NU E DOAR CONSUM, CI ȘI SPIRIT!

  Din aceste motive a rezultat urgența stopării degradării materiale și spirituale a târgului, prin revenirea la originile sale normale și sănătoase, și nevoia refacerii imaginii DRĂGĂICII, grav afectate de subcultură și de comportamentul comercial needucat, în anii de după 1990.

  Reporter: Cum va arăta noua Drăgaică?

  Constantin Toma: DRĂGAI­CA, în noul ei format, DRĂ­GAI­CA IARMAFEST, poate deveni un loc propice educării tinerei generații și nu numai, către ade­vă­ratele valori, în spiritul cultivării și păstrării identității naționale. În acest sens, noi dorim creșterea atractivității manifestării populare, prin îmbinarea caracterului de iarmaroc și de parc tradițional de distracții cu inițierea și desfășurarea unui festival de muzică și dans de amploare.

  Vreau să le transmit buzoienilor că, anul acesta, DRĂGAICA va fi mult schimbată în bine. Mai frumoasă, mai civilizată, mai atractivă. Vor fi 20 de instalații de agrement, peste 40 de meșteri populari și producători agricoli autentici, dar și cel mai mare festival care s-a ținut vreodată în Buzău, timp de 15 zile, unde vor evolua mai mult de 100 de artiști, interpreți vocali, instrumentiști și dansatori. Totul udat cu bere Timișoreana, din belșug!

  O altă preocupare pe care am avut-o a fost nevoia și oportunitatea modernizării aspectului și conținutului cultural al DRĂ­GĂICII, prin diversificarea stilistică a actelor artistice, prin adă­u­garea graduală, alături de spectacolele de folclor, a altor genuri muzicale sau mijloace de expresie artistică moderne: muzică și dans contemporan, muzică etno, pop, rock, folk, jazz etc. Asta pentru că, pe de o parte, considerăm că FOLCLORUL E O COMOA­RĂ NAȚIONALĂ și că trebuie SĂ NE IUBIM IDENTITATEA DE ROMÂNI, dar pe de altă parte, pentru că înțelegem că lumea evoluează și noi trebuie să ținem pasul cu ea!

  Personal, mi-am dorit o altfel de Drăgaică, UN TÂRG CURAT PENTRU UN ORAȘ CURAT, în care CIVILIZAȚIA, ORDINEA ȘI RESPECTUL SĂ ADUCĂ BUNĂSTARE cetățenilor Bu­zăului.

  Reporter: Va fi și un prilej de promovare a mărcilor locale…

  Constantin Toma: Mai mult, DRĂGAICA poate constitui un prilej excelent de promovare a obiectivelor economice, turistice și culturale ale municipiului și ale județului Buzău, atât în plan regional cât și, progresiv, național și internațional.

  Amplasarea DRĂGĂICII la răscrucea drumurilor comerciale dinspre Transilvania și porturile dunărene Brăila și Galați, între Subcarpați și Bărăgan, între București și Moldova a avut și are un  potențial comercial enorm, pe care Buzăul îl poate exploata și în prezent pe perioada DRĂGĂICII și nu numai. Buzăul este recunoscut deja ca un ORAȘ AL BERII ȘI AL DELICIILOR CULINA­RE (covrigii, cârnații de Pleșcoi, babicul sau vinul bun). De aceea, vrem ca DRĂGAICA SĂ DE­VINĂ O SĂRBĂTOARE A OSPITALITĂȚII, UN FESTIVAL PENTRU TOȚI ȘI AL TUTUROR, de importanță cel puțin regională, dacă nu națională! Ne pro­punem ca DRĂGAICA să de­vină, în următorii trei-cinci ani, cel mai important festival de muzică etno și tradițională de bună calitate din România și unul din cele mai importante târguri meșteșugărești din țară.

Șansa comunității buzoiene de a fi mai unită

  Aș vrea să mai adaug un lucru important: DRĂGAICA e șansa comunității buzoiene de a fi mai unită. Refacerea spiritului civic, coagularea intereselor comunită­ții, renașterea mândriei cetă­țenilor orașului de a fi buzoieni, a bucuriei de a împărtăși un stil de viață sănătos și valori comune, stimularea patriotismului local, a civilității și a activității de volun­tariat într-un spațiu comun, stimulativ și prietenos, sunt toate obiective pe care le urmărim și le putem atinge împreună: politicieni, administrație, companii, presă sau simpli cetățeni!

  Orașul Buzău are nevoie de speranță, de credința în ideea că „și noi putem“, de un exemplu de bune practici cetățenești.

  De aceea, invit personal pe toți cetățenii județului Buzău la DRĂGAICA aceasta nouă și frumoasă! Că-i a noastră, a tuturor! Sau, așa cum spunea un colaborator al meu: să dea Domnul ca DRĂGAICA să fie RĂSCRUCEA CARE NE UNEȘTE!

  De aceea, vă invit în numele DRĂGĂICII, simplu și ro­mânește, să înțeleagă și țăranul și orășeanul, și bogatul și săracul, și tinerii și bătrânii, sloganul oficial al DRĂGĂICII: HAI VECINE PE LA MINE!