Dulceața din cârnații de Pleșcoi și piureul de lobodă, delicatesuri autohtone inventate de un topchef la Sărata Monteoru

   Sărat cu dulce, acru cu amar! De departe, pentru orice iubitor al gastronomiei românești, aceste gusturi nu se amestecă niciodată. Dar, pentru un topchef, aceste gusturi se combină, se intercalează și se prepară cu pasiune, de aceea și meniurile din mâinile sale sunt unice și inedite. Iar medieșeanul Nicolae Lontraș, alintat de prieteni Nico Lontras, s-a întors recent în țară pentru a reinventa bucătăria românească, pentru a reda gusturile naturale, autohtone și a stat și două zile la Buzău, la o pensiune din Sărata Monteoru, pentru două creații culinare: dulceața din cârnații de Pleșcoi și piureul de lobodă.

   Top Cheful Nico Lontras  s-a declarat impresionat de poveștile câtorva preparate autentice din Buzău, precum cafeaua de Marghiloman sau dulceața de gutui cu drușaim, dar scopul principal al show-ului culinar coordonat de bucătar a fost crearea a două preparate unice, din ingrediente tradiționale, locale.

   „Nici noi nu ne-am fi gândit vreodată să creăm această dulceață din cârnații buzoieni cunoscuți în toată țara, dar ne bucurăm că chef Nico a venit cu această sugestie și vrem să credem că dulceața aceasta va fi vedeta sezonului de vară din meniul nostru și, de ce nu, în meniurile pensiunilor Horeca. Cât despre piureul de lobodă, îl vom combina cu drag așa cum ne-a demonstrat cheful în bucătărie și vom continua să promovăm produsele și ingredientele sezoniere, pentru că trebuie să ne mândrim cu bucătăria noastră românească“, a spus Cristina Partal,  mana­ger al pensiunii „Casa cu Tei“ unde a avut loc show-ul culinar.

„Nu poți deveni bucătar făcând doar plating“

   Bucătarul a subliniat la final că a fost plăcut impresionat de ideile și ingredientele pe care le-a descoperit la Buzău în scurta sa vizită, dar a și completat că menirea sa în România, după ani de experiență acumulată în restaurantele de fine dinning din Norvegia, Irlanda sau Estonia, este reinventarea bucătăriei românești, într-o altă manieră de gătit.

   „Sunt adeptul slow-cooking­ului; dacă ar fi după mine, aș găti numai la temperatură controlată. Îmi place foarte mult fusionul, mai ales cel european cu asiatic, am avut șansa să lucrez cu bucătari pakistanezi, americani, chinezi, japonezi și am învățat foarte multe de la ei. Pe fusion aș merge, dar pe un fusion modern și tempe­ratură controlată. În 80 la sută dintre restaurantele pe care le cunosc eu, bucătarii, din păcate, sunt targhetați cu prețurile de achiziție de către patron, nu au libertatea de a decide în privința furnizorilor, li se impune un anumit preț al pre­paratului și trebuie să se încadreze în aceste limite. Aici, într-adevăr, bucătarul nu are nicio vină. Pe de altă parte, gustul preparatelor este în exclusivitate meritul bucătarului. Și plating-ul ar trebui să fie o materie separată de predat în școlile culinare, dar nicio școa­lă de la noi nu predă pla­ting. Am observat în schimb că interesul pentru plating este destul de mare, primul lucru de care sunt interesați practicanții când ajung în bucătării este platingul. Din punctul meu de vedere, atitudinea a­ceas­ta este greșită, pentru că mai întâi trebuie să învețe lucrurile de bază. Nu poți deveni bucătar făcând doar plating, fără a cunoaște noțiuni elementare, precum texturile alimentelelor sau asocierea de gusturi, iar lucrul acesta se întâmplă din cauză că platingul lipsește din programe“, a mai declarat topcheful prezent la Sărata Moteoru.