Un inculpat din lotul funcționarilor trimiși în judecată în dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău a cerut din nou sesizarea Curții Constituționale a României. După, ce luna trecută, a ridicat unele excepții de neconstituționalitate, la termenul de vineri, Mihai Bogdan Neamu a solicitat, prin intermediul apărătorului său, și instanța a admis și a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispoziții legale art. 39 alin. (1) lit. b), teza a –II-a din Codul Penal, care menționează, cu privire la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni, că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
La termenul din luna aprilie, doi dintre inculpați au cerut sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Codul Penal, din ordonanța de urgență a Guvernului privind activitatea ANAF și un alineat din Codul de procedură penală, care se referă la inspectorii fiscali detașați la parchete. „Admite cererile de sesizare a Curții Constituționale formulate de către inculpații Neamu Bogdan Mihai și Boaru Liviu Cătălin. În baza art. 29 din Legea nr. 47/1992 dispune sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepțiile de neconstituționalitate a următoarelor dispoziții legale: – art. 367 alin. (1) și (3) C. pen.; – art. 3 alin. (3) și (4), art. 4 alin. (9), (11) și (13) din O.U.G. nr. 74/2013 și ale prevederilor art. 172 alin. (10) și (12) din Codul de procedură penală; – art. 375 și art. 377 C. pr. pen.; – art. 248 din C. pen. din 1969, art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000“, se precizează în minuta ședinței de judecată.
Procesul va fi reluat luna viitoare. În ședința de judecată de vineri s-a decis amânarea cauzei pe 27 iunie, pentru ca DIICOT să ia cunoștință de cererea în probațiune depusă prin fax de un alt inculpat, George Carmen Răileanu, și pentru ca inculpații să formuleze în scris obiectivele la expertiza contabilă solicitată în cauză precum și precizări cu privire la fiecare martor solicitat în apărare.
În continuare, cinci inculpați rămân sub control judiciar, însă doar trei au interdicție de a intra în contact cu martori din dosar și cu administratorii societăților comerciale favorizate de-a lungul timpului ori cu membrii familiilor acestora, direct sau indirect, prin interpuși.
Reamintim că, la termenul din martie, în procesul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău s-a adus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor de care sunt acuzați cei șase foști funcționari din Palatul Comunal, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat și imposibilitatea exercitării acțiunii penale invocată de inculpați.
Șase funcționari din Direcția Economică a Primăriei Buzău, implicați în scandalul ștergerii unor datorii, au fost trimiși în judecată de DIICOT Buzău în luna august 2016, la un an de la demararea cercetărilor având la bază plângerea reprezentanților unei societăți comerciale, transmisă inițial Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cauza fiind declinată ulterior DIICOT, dar și o sesizare penală anonimă, transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău prin poștă, însoțită de o serie de documente-anexă. Sesizarea făcea referire la faptul că George Carmen Răileanu, funcționar public în cadrul Primăriei Buzău, și soția sa, Laura Răileanu, au completat în mod eronat și cu bună știință declarațiile de avere, prin omisiunea înserării în acestea a unor bunuri imobile pe care le dețineau în proprietate și, totodată, au înscris în respectivele declarații de avere venituri salariale necorespunzătoare realității faptice.
Pe 17 noiembrie 2015, un număr de 13 funcționari de la Direcția Economică a Primăriei municipiului Buzău, acuzați de Biroul Teritorial al DIICOT de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice, au fost audiați la sediul DIICOT Buzău. Ei au fost acuzați că ar fi produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 3.135.454,76 lei, din care 36.595 lei reprezentând amenzi contravenționale șterse nelegal din sistemul informatic, și 3.098.859,77 lei reprezentând creanțe fiscale datorate bugetului local al municipiului Buzău și de stat, neurmărite, neîncasate și neexecutate silit.
În rechizitoriul procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul sunt evidențiate 37 de persoane scutite de la plata amenzilor de circulație, unii cu câte o singură amendă, alții cu mai multe, semn că, pentru anumite persoane din municipiu, „cotizația“ la funcționarii de la Direcția Economică pentru ștergerea amenzilor de circulație devenise o practică. Totuși, acest lucru nu ar fi fost posibil pentru funcționarii simpli ai Palatului Comunal dacă nu ar fi existat precedentul creat de șefi, care le-au solicitat asemenea manevre pentru diverse VIP-uri locale.
„În baza relațiilor de amiciție avute de ei personal sau de alți colegi ai lor cu debitorii neplatnici ai amenzilor contravenționale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privință de către inculpatul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toșu Virgil (…) Așa se face că în baza acestei curtoazii nedemne pentru funcția publică exercitată de inculpații Gegea Ion, Toșu Virgil, Bunea George și Răileanu Carmen George au șters sau clasat din evidențele sistemului informatic al Primăriei municipiului Buzău debite constând în amenzi contravenționale pentru foarte multe persoane fizice, unele dintre ele ocupând în ierarhia socială sau publică de la nivelul municipalității buzoiene însemnate funcții (…)“, spun procurorii DIICOT. Adică, odată precedentul creat de șefi, funcționarii fără funcții de conducere, dar cu acces efectiv la baza de date, au luat afacerea în propriile mâini.
După finalizarea cercetărilor, șase angajați ai Direcției Economice a Primăriei Buzău au fost trimiși în judecată în august 2016 de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău. Este vorba despre:
• Ion Gegea, directorul Direcției Economice a Primăriei Buzău, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Cătălin Liviu Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Bogdan Mihai Neamu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Virgil Toșu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• George Bunea, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;
• Carmen George Răileanu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul.
Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).