După ce, în luna Ianuarie a acestui an, informația apărută într-un dosar DNA cum că fostul șef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, și-a ascuns apartenența la Marea Lojă Națională din România – motiv pentru care este judecat în acest moment pentru fals în declarații – șoca o țară întreagă, iată că un fost șef al Poliției buzoiene face o dezvăluire pe cât de ciudată, pe atât de suspectă, chiar pe pagina personală de Facebook. Menite să aducă clarificări despre o relație de prietenie, mărturisirile sale vin exact în ziua în care DIICOT Buzău l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Dorin Marinescu, zis „Piticu“, la pachet cu alți 11 inculpați, între care se regăsesc trei polițiști din Inspectoratul Județean de Poliție, pe care Ion Marin l-a coordonat o bună perioadă, până în preziua alegerilor locale din 2012, când a fost shimbat de conducerea IGPR.
Comisarul șef Ion Marin a scris pe rețeaua de socializare că este „mason în adormire“ și explică vizitele pe care i le-a făcut în repetate rânduri lui Marinescu la sediul firmei acestuia.
„NECESITATEA UNUI MOMENT AL ADEVĂRULUI
Astăzi, în media buzoiană, a fost publicat comunicatul de presă prin care DIICOT-Biroul Teritorial Buzău, a adus la cunoștința opiniei publice că a finalizat cercetările într-un dosar complex prin trimiterea în judecată a unui lot extins de suspecți, printre aceștia fiind inculpați polițiști din cadrul IGPR și IPJ Buzău.
La momentul declanșării cercetărilor, o parte a media locală a publicat și numele meu ca fiind unul dintre cei care i-au asigurat «protecția> principalului suspect, Marinescu Dorin, zis Piticu.
Așa că, în spațiul public, dar și în anumite cercuri private, ideea a prins contur și au fost făcute tot felul de supoziții referitoare la momentul inculpării mele.
Am decis să nu am nicio reacție până la momentul menționat mai sus.
Spre dezamăgirea multora, nu s-a adeverit nimic din supozițiile vehiculate.
Astăzi, în direct la Focus TV, în cadrul emisiunii Sens direct, în premieră, am afirmat public faptul că l-am vizitat, la sediul firmei, pe Marinescu Dorin, de mai multe ori.
Motivele prezenței mele acolo au fost legate de apartenența noastră la Masoneria Română, opțiune care nu are nimic în comun cu suspiciunile vehiculate.
Sunt Maestru Mason de mulți ani și am aderat la această asociație în care am cunoscut foarte mulți oameni și, în cadrul căreia, mi-am întărit convingerea că rasismul, discriminările de orice fel, xenofobismul nu au ce căuta în comportamentul uman și am realizat că înțelegerea naturii umane, cu rele și bune, este mai presus decât ura, invidia, dușmănia și altele.
La masoni, frăția este mai presus de manifestările profane iar cei care îi încalcă Constituția sunt stigmatizați pentru tot restul vieții.
Am preferat să rămân MASON“, a scris Ion Marin pe Facebook.
Dezvăluirea, care aducea, mai degrabă, cu un autodenunț, în cazul în care informațiile sunt adevărate, este cu atât mai cu cât, potrivit cutumelor, una dintre regulile de bază ale Masoneriei este ca adepții săi să nu-și dezvăluie apartenența și calitățile de membru.
Ne întrebăm, astfel, câtă justiție putea să se facă dacă afaceristul mason era cercetat de subordonații polițistului mason iar în final ajungea, probabil, la judecata altui mason. Dacă acest scenariu s-a și petrecut în realitate, doar instituțiile abilitate se pot pronunța, repetăm, dacă mărturisirile fostului șef al Poliției buzoiene chiar sunt adevărate, caz în care „iluminarea masonică“ poate deveni o problemă.
Însă, așa-zisa destăinuire a comisarului- șef Ion Marin pare credibilă mai ales că, de-a lungul timpului, acesta folosește Facebook-ul pentru mărturisiri una mai uluitoare ca alta.
O încrengătură mai ceva ca fraudele informatice de la Primăria Buzău
Dosarul în care afaceristul Dorin Marinescu a fost trimis în judecată de DIICOT Buzău pentru 25 de fapte este, poate, cea mai complexă cauză instrumentată de procurorii anti-mafia, fără să uităm celebrul dosar al fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău, devoalate pe finalul de mandat al fostului primar al Buzăului Constantin Boșcodeală.
De această dată, alături de controversatul om de afaceri din Buzău, au fost deferiți justiției un fost judecător, patru polițiști și un expert tehnic – contabil autorizat din cadrul Tribunalului Buzău. În total 12 persoane acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă calificată, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, inducerea în eroare a organelor judiciare și dare de mită.
Pe lângă punerea sub acuzare a fostului judecător sindic Gabriel Stănescu, despre implicarea căruia în dosar am relatat încă de la reținerea și apoi arestarea lui Dorin Marinescu, surprinzătoare este inculparea a trei polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor (actual Serviciul de Investigare a Criminalității Economice) din IPJ Buzău – doi fiind foști șefi de Serviciu – și a unui comisar șef din Inspectoratul General al Poliției Române care, potrivit comunicatului DIICOT, nu și-au exercitat prerogativele funcției – cum este cazul comisarului șef Liviu Gavrilă, sau și-ar fi încălcat atribuțiile – și este cazul comisar șef la I.P:J. Buzău – S.I.C.E. Ionel Onel – care ar fi divulgat date din dosar – și și-au riscat cariera în schimbul unor șpăgi derizorii primite de la Marinescu, dacă luăm în calcul faptul că trei dintre aceștia au primit ca mită vin și bunuri, despre care procurorii DIICOT nu detaliază în informarea de presă, însă, cel mai probabil nu era din cel contrafăcut de „Piticu“ și apoi aruncat pe piață prin diverși intermediari. Este și cazul comisarului șef din IGPR Gheorghe Chiurciu care, instrumentând cercetările într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justitie – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, pentru a favoriza în cursul cercetărilor pe inculpații Marinescu Dorin și Rusu Petruța, ca reprezentanți legali ai firmei cercetate, a primit de la cel dintâi, prin intermediar, suma de 500 lei și, respectiv, 4,5 litri vin. Prin faptele comise, Chiurciu ar fi favorizat societatea lui Piticu, care s-a sustras de la plata unei accize, în sumă de 94.591,48 lei.
Numele lui Dorin Marinescu apare într-un dosar din 2013 vizând alimentarea mai multor complexuri comerciale en-gros cu băuturi contrafăcute, îmbuteliate în pet-uri de doi litri. El ar fi distribuit, cu ajutorul a zece intermediari, 220.000 de litri în magazine din județele Buzău, Brăila, Ialomița, Prahova și Argeș. În urma analizelor s-a constatat că vinul comercializat era, de fapt, o combinație de alcool, apă exogenă și alte substanțe chimice, etichetate drept vin.
Pe de altă parte, procurorii DIICOT confirmă în noul rechizitoriu că, începând cu anul 2012 si până în luna iunie 2015, omul de afaceri Dorin Marinescu, zis Piticu, care a administrat si controlat trei societati comerciale cu sediul în municipiul Buzău, având ca obiect de activitate producerea de alcool etilic, precum si producerea și comercializarea de băuturi alcoolice, a inițiat și constituit împreună cu trei angajați, însărcinați cu ținerea evidenței contabile și cu activități de gestionare a firmelor, un grup infracțional.
Iar afacerile necurate nu le putea derula fără o protecție solidă la nivel local, dar și la București, de aceea este greu de crezut că polițiștii trimiși în judecată împreună cu Marinescu să fi decis „albirea“ afaceristului de unii singuri.
„CHIURCIU GHEORGHE, zis Făraș, la dată comiterii faptelor comisar șef în cadrul I.G.P.R. – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte) și favorizarea făptuitorului.
DRĂGHIA DĂNUȚ, la dată faptelor organ de poliție judiciară cu gradul de agent șef principal la I.P.J. Buzău – Serviciul de Investigare a Fraudelor (actual Serviciul de Investigare a Criminalității Economice), cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului, abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin fapta s-a obținut un folos necuvenit pentru sine și pentru altul și luare de mită (2 fapte).
ONEL IONEL, la dată faptelor organ de poliție judiciară cu gradul de comisar la I.P.J. Buzău – Serviciul de Investigare a Fraudelor (actual Serviciul de Investigare a Criminalității Economice), cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de compromitere a intereselor justiției.
Inculpații Marinescu Dorin și Rusu Petruța au beneficiat și de sprijinul inculpatului Gavrilă Liviu – comisar șef la I.P.J. Buzău – SICE și șef al Biroului de Macrocriminalitate Economică de la instituția respectivă, care, în perioada iunie 2014-iulie 2015, a pretins și primit de la inculpatul Marinescu Dorin, prin intermediul inculpatei Marinescu Carmen, în 15 rânduri, cantitatea totală de 222 litri vin. În schimbul acestor bunuri inculpatul Gavrilă Liviu nu și-a exercitat prerogativele funcției, constând în constatarea faptelor încadrate că infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, deși situația factuală și împrejurările în care a primit bunurile îl îndreptățeau și chiar îl obligau să facă astfel de constatări, în condițiile în care vinul l-a preluat din antrepozitul fiscal al societății, fără documente justificative de plată, în condițiile în care avea cunoștință despre faptul că agentul economic vizat suspendase activitatea de producție și vânzare de vin.
În sarcina inculpatului Onel Ionel – comisar șef la I.P:J. Buzău – S.I.C.E., s-a reținut că acesta a divulgat către apărătorului ales al inculpaților Marinescu Dorin și Rusu Petruța, date despre modul și mijloacele de administrare a unor probe, respectiv proba cu martori și înscrisuri, conținutul declarației pe care trebuia să o dea clientul sau și a dezvăluit conținutul unor înscrisuri oficiale și mijloace de proba din dosarele de urmărire penală pe care le instrumenta, vizând persoanele referite“, precizează DIICOT în comunicatul de presă.
Unul dintre cei care l-ar fi sprijinit în activitatea infracțională pe Piticu ar fi Mihail Gabriel Stănescu, la data comiterii faptelor judecător la Tribunalul Buzau, Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal. Magistratul, care s-a pensionat în ziua când a fost ridicat de DIICOT și dus la audieri, ar fi pretins și primit, spun procurorii, în șase rânduri, practic, pe toată perioada cât s-a derulat cercetarea judecatorească în dosarul pe care l-a instrumentat, 75, 5 litri de vin, o carcasă de miel sacrificat și mai multe bunuri materiale, pentru a pronunța o soluție favorabilă societății reclamante administrată de către Marinescu, într-un dosar care avea ca obiect anularea raportului de inspecție fiscală, emis de DJAOV Buzau, și a deciziei de impunere fiscală, emisă de DGRFP Galați, în baza respectivului raport de inspectie fiscală.
,,”În acest sens, încălcându-și îndatoririle ce îi reveneau, cu nesocotirea probelor aflate la dosarul cauzei, constând în expertiza contabilă și înscrisuri depuse de către autoritatile fiscale pârâte, inculpatul Stănescu Mihail Gabriel a pronuntat o sentință civilă prin care a anulat raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere fiscală mai sus-menționate, ștergând în mod nelegal obligațiile fiscale de plată ale agentului economic vizat (cu toate că din expertiza contabilă aflată la dosar rezulta că agentul economic datorează obligații fiscale de plată către bugetul de stat, avute în vedere în actele administrativ fiscale anulate). Prin aceasta, inculpatul Stănescu Mihail Gabriel a anulat și acele obligații de plată constând în accize, ca efect al modificării în fals a unui număr de 19 facturi fiscale de livrare de băuturi alcoolice către o societate comercială din Brăila, cauză ce a format obiectul unui dosar de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, în care cercetarea penală a fost instrumentată de către inculpatul Draghia Dănuț – agent șef principal la I.P.J. Buzău – S.I.C.E”, mai precizează DIICOT.
La rândul său, Dănuț Draghia, angajat în IPJ Buzău, ar fi pretins și primit de la omul de afaceri Dorin Marinescu, după confirmarea propunerii de clasare formulată în dosar, cantitatea de 13,5 litri vin și 9 litri de alcool, iar la data de 14.09.201, după rămânerea definitivă a soluției, ca efect al propunerii de clasare pe care a formulat-o, prin sentința penală a Tribunalului Buzău, încă un sac ce conținea mai multe bunuri.
Fost șef al Poliței Române, masonul care își proteja „frații“ în anchete și procese
Dacă, însă, informațiile furnizate de Ion Marin pe rețeaua de socializare sunt adevărate, este clar că afaceristul Dorin Marinescu zis „Piticu“ a aderat la o astfel de organizație discretă nu de dragul unor idealuri morale, ci de dorința de a se alătura unui „club” exclusivist din care fac parte persoane cu funcții și poziții importante, pentru a le obține protecția și a-și disimula postura infracțională. Mai exact, pentru ca dincolo de culisele scenei publice să mânărească ocult afaceri, anchete, sentințe…
Acesta ar fi, de fapt, secretul, iar cazul fostului șef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, este edificator. Dosarul trimis în judecată în luna ianuarie de DNA a acestui an dezvăluie nu doar corupția generalizată din Poliție, cu ofițeri și agenți care se șpăguiau reciproc, ci și cea „trans-instituțională“, oamenii legii încasând „taxe de protecție“ de la afaceriști și aleși locali pentru a-i ierta de anchete.
Protagoniști sunt fostul șef al Poliției Române care, pe atunci conducea I.P.J. Bihor, chestorul Liviu Popa (pentru 3 luări de mită și fals în declarații), comisarul șef Remus Indrei, fost șef al Poliției Beiuș (5 luări de mită), comisarul sef Dorin Vesa, fost șef la Poliția Rurală Beiuș (3 șpăgi și instigare la luare de mită), agentul Gheorghe Bat, fost șef la Postul de Poliție Pietroasa (4 luări de mită, trafic de influență și complicitate la luare și dare de mită), fostul șef al Postului Cărpinet, agentul Raul Rotar (complicitate la luare de mită și dare de mită). Potrivit procurorilor, Liviu Popa s-a înscris în Marea Lojă Națională din România în 2007, ca „ucenic“ în Loja Țara Crișurilor nr. 162, devenind în martie 2009 Maestru, iar apoi „Venerabil“, adică șef, precum și „Naș“, inițiind la rându-i alți noi membri. Ofițerul n-a menționat, însă, adeziunea în nicio declarație de interese din 2008 până în 2015.
În martie 2014 a intrat în Lojă și judecătorul Ovidiu Galea, în „Petiția de inițiere“ arătând inclusiv că absolvise școala de Ofițeri a Ministerului de Interne, iar printr-un „Angajament“ obligându-se să respecte Constituția și Regulamentul masonic, ce fixau ca îndatorire esențială ca „frații“ să se ajute în orice împrejurare. Rechizitoriul arată că, deși teoretic Masoneria are „deziderate umane și spirituale înalte, urmărind cultivarea în rândul membrilor a unor importante valori morale“, chestorul și judecătorul au fost în „incompatibilitate vădită cu aceste idealuri“, devenind „frați“ doar „pentru a se integra într-un cerc de persoane cu funcții și poziții importante pentru a obține protecția acestora și a-și disimula postura infracțională“.
CE ESTE MASONERIA – Discretă, nu secretă
Masoneria este un ordin inițiatic ai cărui membri se consideră înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale, prin inițierea conformă unui ritual, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia creștină, Coranul islamic, Tora evreiască etc) și prin credința într-o „Putere Supremă“ denumită „Mare Arhitect al Universului“. Masoneria e prezentă în majoritatea țărilor, funcționând sub forma unor „Mari Loje“ sau „Mare Orient“ (grupări de loji). Simbolurile sale sunt „cele trei lumini“: „echerul“, „compasul“ și „volumul Legii Sacre“, plus litera „G“ din inițiala cuvintelor „God“ (Dumnezeu), „geometrie, generare, geniu, gnoză“. Legendele plasează formarea masoneriei în epoca Turnului Babel și a construirii Templului din Ierusalim de către regele Solomon.
În România, masoneria s-a răspândit în epoca pașoptistă, între membri numărându-se personalități ca Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Bălcescu, apoi Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Titulescu etc. Comuniștii au interzis-o dar, după 1990, a fost re-legalizată. În total, în România sunt circa 9.000 de masoni, iar organizațiile sunt „discrete“, nu secrete, fiind de altfel înregistrate legal ca asociații.
Membrii Marii Loji Naționale din România au trei grade: ucenic, calfă și maestru mason, în limbaj masonic membrii M.L.N.R. fiind numiți „Frați” sau „Frați masoni”. Gradul de „Maestru Mason” reprezintă „gradul sublim în Masoneria Simbolică”, conform Regulamentului General al Marii Loji Naționale din România. Acest grad, de „Maestru Mason”, se obține după „cel puțin 12 luni de la obținerea gradului de Calfă sau la orice termen prin puterea Marelui Maestru”, iar gradul de „Calfă” după „cel puțin 6 luni vechime de la inițiere (și obținerea gradului de Ucenic) sau la orice termen prin puterea «Marelui Maestru>”.
Marea Lojă Națională din România, potrivit Codului de conduită masonică, recunoaște instituția cutumiară a „Nașului Masonic”, „în sensul în care maestrul mason care l-a recomandat pe un profan înspre inițiere într-o Lojă Simbolică din Obediența MLNR este răspunzător de instruirea masonică a acestuia și răspunde de abaterile acestuia de la legislația masonică”, iar „una dintre obligațiile sine qua non ale «Finului Masonic» este aceea de a acorda respectul cuvenit Nașului său”.